Şefa de campanie a lui Joe Biden avea prevăzută pentru săptămâna trecută o întâlnire cu lideri ai comunităţii arabo-americane din Michigan, dar mulţi dintre aceştia au refuzat invitaţia, furioşi din cauza poziţiei administraţiei americane cu privire la războiul din Fâşia Gaza, un afront de rău augur pentru democraţi în acest stat-cheie, scrie marţi France Presse într-o amplă analiză, preluată de Agerpres.
„Nu este momentul să ne jucăm de-a politica electorală”, a răbufnit într-o intervenţie la CNN unul dintre ei, Abdullah Hammoud.
Hammoud este primarul din Dearborn, o suburbie a oraşului Detroit cunoscută pentru că găzduieşte una dintre cele mai mari comunităţi de origine arabă din ţară.
„Oamenii nu vor să susţină un candidat care apără şi finanţează un genocid”, a declarat el, amintind că peste 26.000 de palestinieni au fost ucişi în Fâşia Gaza de la începutul conflictului, declanşat în octombrie de un atac sângeros al Hamas împotriva Israelului.
Aceste afirmaţii reflectă furia şi dezamăgirea multor americani de origine arabă sau de confesiune musulmană faţă de catastrofa umanitară din Fâşia Gaza şi faţă de sprijinul pentru Israel din partea lui Joe Biden, care a cerut Congresului un ajutor militar suplimentar pentru acesta de miliarde de dolari.
Administraţia americană s-a opus prin veto unei rezoluţii a ONU care cerea o încetare a focului în Gaza.
În timpul manifestaţiilor pentru Gaza, pancarte care îl reprezintă pe preşedintele democrat drept „Joe, autorul de genocid” sunt afişate cu regularitate. Iar Biden a fost întrerupt în timpul unor discursuri de campanie cu urlete de către manifestanţi care cereau o încetare a focului.
De la începutul conflictului şi în faţa tensiunilor pe care acesta le-a provocat în SUA, preşedintele Biden şi-a asigurat de nenumărate ori compatrioţii musulmami că respinge islamofobia.
Dar au fost alte afirmaţii care i-au marcat pe unii dintre alegători.
Pentru Zeina, o avocată de 33 de ani din Dearborn, unul dintre „punctele de cotitură” a fost la sfârşitul lunii octombrie, când Joe Biden a spus că „nu are încredere” în bilanţul victimelor oferit de palestinieni.
Împreună cu alte poziţii ale sale, aceasta a avut „efectul de bulgăre de zăpadă”, a explicat tânăra pentru AFP, preferând să nu-şi dezvăluie numele de familie.
Aşadar, este clar că votul ei din 5 noiembrie „nu va merge la Biden”, spune tânăra avocată. Deşi afirmă că are mai multe în comun cu republicanii, ea a votat pentru Biden în 2020 datorită angajamentului său faţă de diversitate. Ea a mai spune că a crezut că el ar fi o voce mai bună pentru Orientul Mijlociu.
De data aceasta, ea va vota „probabil” pentru rivalul său de dreapta, Donald Trump, chiar dacă acesta a promis că va reintroduce controversatul său decret privind migraţia care vizează ţările musulmane, faimosul ‘Muslim Ban’.
Or, chiar dacă nu reprezintă decât o fracţiune din populaţia americană, „arabii şi musulmanii au un mare impact în statele-cheie”, state care sunt cruciale pentru că pot înclina balanţa în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi, spune Youssef Chouhoud, profesor la Universitatea Christopher Newport.
În ziua alegerilor, în Michigan, Georgia, Pennsylvania sau Virginia, votul lor ar putea, aşadar, să facă diferenţa.
Joe Biden a câştigat clar în rândul acestui electorat în 2020, dar o analiză a lui Chouhoud, care adună date din mai multe sondaje, arată că mulţi s-ar putea abţine sau ar putea vota pentru un terţ în 2024.
„În Michigan, de exemplu, aceasta ar putea să însemne că Biden ar pierde aproximativ 55.000 de voturi, sau aproximativ o treime din marja de victorie de 154.000 de voturi pe care a obţinut-o asupra lui Trump în 2020”, apreciază Chouhoud pe site-ul The Conversation.
Întrebat recent despre acest risc, Biden a răspuns că Donald Trump vrea „să le interzică arabilor (sic) să intre în ţară”.
„Ne vom asigura că îi vom face să înţeleagă cui îi pasă de populaţia arabă”, a adăugat el.
Între timp, un sondaj realizat de Arab American Istitute la sfârşitul lunii octombrie arată că electoratul arabo-american se îndepărtează masiv de Joe Biden: sprijinul pentru preşedintele democrat ar fi scăzut de la 59% în 2020 la 17%.
Iar o campanie denumită „Renunţaţi la Biden”, lansată de lideri musulmani din mai multe state, militează pentru ca preşedintele american în exerciţiu să piardă în noiembrie, notează AFP.
