După ce a respins deschiderea drumului către UE pentru Macedonia de Nord și Albania pe motiv că procesul trebuie restructurat, Franța a venit și o listă de propuneri în acest sens. Iar statul de drept și justiția vor fi pe primul loc în ordinea criteriilor pe care vor trebui să le respecte aspirantele la statutul de membru UE.
În prezent, acquis-ul comunitar este împărțit în 35 de capitole de negociere care sunt deschise simultan iar fiecare dintre acestea trebuie închis înainte să fie semnat tratatul de aderare. Franța propune gruparea acestora în 7 etape care trebuie îndeplinite succesiv.
Potrivit propunerilor franceze, adunate într-un „non-document” (non-paper) pus la dispoziția celorlalte state membre UE, procesul de aderare ar trebui să aibă 4 principii: asociere graduală, condiții stringente, beneficii tangibile și reversibilitate.
„Negocierile vor fi organizate în jurul unor blocuri de politică, în care țările-candidate vor fi incluse gradual.
Condiții stringente, astfel încât să aibă loc o convergență eficientă către normele și standardele UE pe termen lung în domeniul statului de drept, dar și convergență economică și socială.
Beneficii concrete în timpul procesului, mai ales prin creșterea susținerii financiare.
Un proces reversibil care să-i garanteze credibilitatea și atractivitatea„
Cele șapte etape sunt:
- Statul de drept, drepturi fundamentale, justiție și securitate (capitolele 23 și 24 din prezent)
- Educație, cercetare și spațiu, tineret, cultură, sport, mediu, transport, telecomunicații și energie (capitolele 14, 15, 21, 22, 25, 26 și 27)
- Piața muncii, politici sociale, sănătate și protecție consumatorilor, competitivitate (capitolele 19, 28, 5, 7, 8, 20)
- Afaceri economice și financiare (capitolele 4, 9, 16, 17, 18, 32)
- Piața internă, agricultură și pescuit (capitolele 29, 1, 2, 3, 6, 10, 11, 12, 13)
- Afaceri externe (capitolele 30 și 31)
- Alte chestiuni (capitolele 33, 34 și 35)
Închiderea unui anumit bloc de negociere va da posibilitatea țării-candidate de a participa la programele UE din acel domeniu și să beneficieze și de anumite linii de finanțare. Pentru a merge la următoarea etapă, statele trebuie să adopte și să implementeze eficient criterii stabilitate de etapa precedentă.
Respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale vor rămâne la baza negocierilor. În caz că se observă scăpări sau pași înapoi, sancțiunile pot merge până la oprirea procesului de aderare. (Documentul complet, aici)
Franța a fost aspru criticată la Bruxelles că s-a opus deschiderii discuțiilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord. Iar noua listă de propuneri nu a scăpat de privirile sceptice ale diplomaților. Un critic al planului francez a spus că este doar un mijloc prin care Parisul vrea să blocheze extinderea UE.
„Va fi obișnuita prezenta pompoasă. Dar asta nu poate masca faptul că Franța nu sunt, de fapt, despre reformarea procesului de aderare ci drept stoparea extinderii UE. Sunt un pocal otrăvit pentru țări precum Macedonia de Nord care au făcut multe pentru îndeplinirea condițiilor stricte ale UE pentru pornirea discuțiilor pentru aderare” a spus un diplomat pentru Politico.
Luna trecută, Donald Tusk (Consiliul European), Jean-Claude Juncker (Comisia Europeană), David Sassoli (Parlamentul European) și Ursula von der Leyen (viitor șef al Comisiei Europene) au semnat o scrisoare comună prin care fac apel pentru deschiderea discuțiilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord. Doar că Franța și-a folosit dreptul de veto iar procesul a fost blocat.
