Frații Micula, executați silit de ANAF

ANAF a început executarea silită a averii fraţilor Ioan şi Viorel Micula pentru despăgubirile plătite în decembrie 2019 de statul român, însă magnaţii nu sunt dispuşi să returneze suma de 1,2 miliarde de lei, pentru că, spun ei, nu i-au primit „cadou”, ci printr-o hotărâre judecătorească definitivă, relatează Adevărul.

Bătălia dintre cei doi fraţi milionari din Bihor a intrat într-o nouă etapă. După ce, în 2019, au pus sechestru pe o parte din acţiunile unor companii de stat ca să forţeze statul român la plata despăgubirilor acordate de Tribunalul de Arbitraj de la Washington, acum Ioan şi Viorel Micula au ajuns într-o situaţie similară.

ANAF a declanşat executarea silită a averii celor doi magnaţi şi a opt dintre firmele fondate de aceştia pentru despăgubirile plătite în decembrie 2019, după un proces întins pe aproape două decenii şi pierdut la Tribunalul de Arbitraj din Washington, suma solicitată de statul român ridicându-se la 1,2 miliarde de lei.

Scutiri şi facilităţi

Litigiul dintre magnaţii din Bihor şi statul român a pornit după ce, în 2004, România, aflată atunci în proces de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, a anulat facilităţile din zonele defavorizate. Fraţii Micula ridicaseră un adevărat imperiu în fosta zonă minieră Ştei-Nucet, declarată zonă defavorizată în 1996, construind o fabrică de băuturi alcoolice în comuna Sudrigiu, o alta de răcoritoare în comuna Rieni şi una de alimente în Ştei, pentru a beneficia de avantaje: deducerea unor cheltuieli de investiţie din impozitul pe profit, restituirea şi chiar scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA şi chiar de la plata impozitului pe profit, pe durata de existenţă a zonei defavorizate.

Micula versus statul român

Procesul a fost deschis de Ioan şi Viorel Micula la Centrul Internaţional pentru soluţionarea litigiilor privind investiţiile (ICSID), instituţie internaţională de arbitraj înfiinţată în 1966 printr-o convenţie încheiată la Washington între 152 de ţări, pentru soluţionarea litigiilor şi concilierea juridică între investitorii internaţionali şi state.

În acţiunea înaintată la ICSID, magnaţii au cerut despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de revocarea ajutoarelor care ar fi trebuit menţinute, în opinia lor, până la 1 aprilie 2009, iar în urma procesului, iniţial în 2013 iar apoi definitiv în 2016, au şi primit câştig de cauză: statul român a fost condamnat să le plătească despăgubiri de aproximativ 178 de milioane de euro pentru „revocarea facilităţilor pentru materiile prime şi costul sporit al zahărului care a urmat, pentru creşterea costului altor materii prime, pentru pierderea capacităţii de stocare a zahărului la preţuri mai mici, pentru pierderea de profit care rezultă din vânzările de produse finite care nu au fost realizate”.

Între timp, informată de situaţie, Comisia Europeană – organ administrativ al UE – a stabilit că despăgubirile dispuse de ICSID ar reprezenta un ajutor de stat ilegal şi, printr-o decizie din martie 2015, a decretat că România nu o va plăti şi „va recupera orice ajutor incompatibil care a fost deja plătit” iar „Viorel Micula, Ioan Micula, S.C. European Food SA, S.C. Starmill S.R.L., S.C. Multipack, European Drinks SA, Rieni Drinks SA, Scandic Distilleries SA, Transilvania General Import-Export S.R.L. şi West Leasing S.R.L vor fi în comun obligate să ramburseze ajutorul de stat primit de oricare dintre ei”, cu dobânzi şi penalităţi.

Deşi ar fi avut posibilitatea să atace decizia la Tribunalul European, statul român nu a făcut-o. Au făcut-o, în schimb, fraţii Micula, iar pe 18 iunie 2019 au înregistrat o nouă victorie, căci instanţa a desfiinţat decizia comisiei, despre care a arătat că „a făcut uz retroactiv de competenţele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007”.

În scurt timp, avocaţii magnaţilor au declanşat proceduri de executare silită în mai multe state, punând sub sechestru conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.

În decembrie 2019, pentru a debloca situaţia, Guvernul Orban a stins litigiul, plătind datoria acumulată.

Banii înapoi

La Bruxelles, procesul a continuat însă la Curtea e Justiţie a UE (CJUE) care, pe 25 ianuarie 2022, întrunită în Marea Cameră, a anulat hotărârea Tribunalului UE prin care acesta a decis că România este obligată să plătească despăgubirile dictate de Tribunalul arbitral de la Washington şi a dispus rejudecarea cazului.

Ca atare, cum noua hotărâre readucea în vigoare decizia Comisie Europene, ANAF a pornit executarea silită a magnaţilor pentru recuperarea banilor daţi. Procedura a fost pusă în aplicare în cea mai mare discreţie, „în vederea punerii în aplicare a Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 25 ianuarie 2022”, se arată într-o informare transmisă pe marginea cazului de reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Potrivit documentului, Ministerul Finanţelor a achitat în total 914.212.282,24 lei către fraţii Micula sumă care a stins în totalitate „obligaţiile din hotărârea arbitrală din 11 decembrie 2013”.

La această sumă, însă, între timp s-au adunat şi dobânzi, motiv pentru care, acum, executarea silită a fost pornită pentru recuperarea a 1,2 miliarde lei.

„Nu mai pot fi restituiţi”

Magnaţii nu sunt dispuşi, însă, să renunţe la despăgubirile încasate. Potrivit lui Ciprian Popa, consilier juridic în cadrul Grupului European Drinks& Food, banii plătiţi de statul român nu mai pot fi restituiţi. „Noi considerăm că banii care s-au dat printr-o hotărâre definitivă şi imposibil de modificat nu mai pot fi restituiţi”, susţine Popa, care consideră că instanţele europene nu pot „întoarce” o hotărâre judecătorească definitivă, deoarece contravine Convenţiei europene a drepturilor omului. „Nu a mai existat în istorie o situaţie în care despăgubirile acordate printr-o hotărâre definitivă dată de o astfel de instanţă să fie considerate ajutor de stat. Ajutorul e un cadou, despăgubirea acoperă o pierdere, sunt două lucruri diferite”, spune juristul.

Deşi ANAF a acţionat cu discreţie, fără să anunţe public demersul pornit pentru recuperarea despăgubirilor plătite, Popa susţine că în mediul de afaceri s-a aflat. „S-au schimbat regulile jocului. Toţi furnizorii şi partenerii de afaceri vor plata pe lor. E neplăcut şi, clar, ne afectează, dar asta e situaţia, e de înţeles”, explică el.

Drept urmare, atât fraţii Micula, cât şi cele opt firme din grupul pe care îl patronează au deschis două procese la Judecătoria Beiuş, unul pentru suspendarea provizorie a procedurii, cerere care a şi fost admisă, şi încă unul pentru anularea executării silite care este încă în dezbateri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here