Rusia încearcă să ridice o nouă „cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO.
Declarația îi aparține generalului american în rezervă Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR), transmite Agerpres.
Ben Hodges a acordat duminică un interviu publicaţiei ucrainene Segodnia.
în opinia sa, este necesar ca NATO să îşi sporească prezenţa în Marea Neagră pentru ca această zonă să dispună de mai multe posibilităţi de a asigura libertatea de navigaţie, de a proteja Alianţa, precum şi de a descuraja Rusia de la acţiuni agresive împotriva partenerilor noştri”.
În acest interviu, generalul american şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia legată de Odesa. „Ceea ce a făcut Rusia în Crimeea s-ar putea extinde şi în Odesa (sud-vestul Ucrainei)”, a spus el.
„Atunci când noi anunţăm locul unor viitoare exerciţii (în Marea Neagră), ei (ruşii) închid accesul spre aceste zone. Aceasta reprezintă o formă de blocadă temporară împotriva Odesei. Nu este o întâmplare. De aceea, România şi alţi aliaţi ai noştri sunt atât de îngrijoraţi”, a afirmat Ben Hodges, subliniind importanţa ca Ucraina să-şi construiască o flotă modernă, potrivit Agerpres.
„Este o chestiune de timp până ce vom avea soldați ruși la Prut”
Tot în rama acestui tip de amenințări regionale, generalul în rezervă Constantin Degeratu a atras recent atenția, la reuniunea ”Newsweek Defense Summit 2019” de la București, că este doar o chestiune de timp „până când vom avea soldați ruși la Prut”.
„Situația regională este dificilă, dar nu există o amenințare directă la adresa România. Documentele NATO din 2014 încoace vorbesc despre agresivitatea Rusiei, după ce s-a vorbit de asertivitate. În Țara Galilor și Polonia, NATO a admis că este vorba de un risc. Nu suntem simetrici cu SUA în ceea ce privește documentele strategice. Declarațiile oficialilor români au fost că nu există amenințări militare externe la adresa României. Pericolele identificate au fost interne, respectiv corupția. Asta în condițiile în care Rusia a catalogat NATO drept o amenințare la adresa securității sale și a anunțat că va acționa pentru eliminarea ei. În 2012, SUA au decis dezangajarea militară din Europa. După intervenția Rusiei în Georgia s-a dovedit că Parteneriatul strategic al acestei țări cu NATO nu are nicio valoare militară. Până la articolul 5, Tratatul NATO are patru articole care spun că apărarea națională este apanajul statelor naționale. Din 2014, Rusia este în proces de trecere de la starea de pace la starea de război. Taie bucățică cu bucățică din drepturile noastre și din teritoriul unor state. Care a fost reacția noastră? ”Nu există amenințări militare externe la adresa României”. Nu ne băgăm în ciorba Rusiei. Ok, s-ar putea să fim în meniu la felul trei. România a renunțat la apărarea națională și ajută NATO să apere România. Dușmanul e aici și acționează împotriva noastră. Scopul este destructurarea teritorială a României. Ne-am bucurat că Putin ne-a scăpat de oligarhii de la Chișinău, dar este, din păcate, o chestiune de timp până ce vom avea soldați ruși la Prut”, a atras atenția gen.Degeratu.
„Trebuie să înceteze războiul româno-român, politic”, a continuat ofițerul român. „Aceste programe de înzestrare sunt frumoase, dar ele vor mai dura vreo 5 ani. Soluția este dislocarea a două escadrile de F-16 din Germania și Italia în România, dislocarea a cel puțin două divizii de rachete ”Patriot”, dar și transferarea unui vas de luptă de dimensiuni mai mari. Avem 3 nave. Le putem înzestra cu rachete de coastă, cu rază de 300- 500 km, de pe nave americane, care se dezafectează. Nu încălcăm niciun tratat. Suntem într-o situație tragică, nu dramatică, din punct de vedere al ființei naționale. Putem face asta, dacă convingem aliații că este și în interesul lor”, și-a încheiat pledoaria gen.Degeratu.
