Guvernul PNL a reluat dialogul privind tezaurul furat de Rusia. Guvernele PSD nu au făcut niciun demers

St Basil's Cathedral Moscow Russia Spasskaya Tower sursa: maxpixel.net

După trei ani și jumătate de pauză, comisia mixtă româno-rusă care se ocupă, printre altele, de problema tezaurului românesc dispărut, și-a reluat activitatea. În perioada 7-8 noiembrie a avut loc la Moscova a cincea sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale. Precedenta reuniune a avut loc în timpul guvernului Cioloș, la Sinaia.

Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

În cadrul lucrărilor au fost prezentate de către ambele părți referate pe două teme relevante pentru studierea chestiunii Tezaurului României depus spre păstrare la Moscova în timpul Primului Război Mondial, respectiv: ”Aspecte noi privind Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial rezultate din cercetări recente în arhivele române și ruse, precum și din apariții istoriografice de dată recentă” și ”Valorificarea gestului restituirilor din anii 1935 și 1956 a unor piese din Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial”.

Un comunicat de presă agreat la nivelul Comisiei comune prezentând discuțiile de fond din cadrul acestei sesiuni va fi publicat în perioada următoare, a transmis Ministerul români de Externe.

În pofida scurgerii unui interval de 3 ani de la precedenta sesiunea, desfășurarea reuniunii de acum demonstrează continuitatea activității Comisiei comune și a dialogului dintre membrii și experții celor două părți pe un subiect deosebit de important aflat pe agenda bilaterală româno-rusă, a mai precizat MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că prin Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe român și rus, semnată la 4 iulie 2003, la Moscova, a fost stabilită crearea unei Comisii comune care să studieze problemele izvorâte din istoria relației bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului României și care să includă în componența sa experți din domenii diverse, precum istorici, arhiviști, experți în domeniul financiar și bancar, muzeografi, specialiști în domeniul artei.

Rolul Comisiei comune este de a cerceta și examina, cu prioritate, faptele și documentele legate de problematica Tezaurului României, rezultatul acestor cercetări urmând a fi prezentat Ministerelor Afacerilor Externe din cele două state pentru a facilita soluționarea problemei Tezaurului României. Secretariatul Comisiei comune este asigurat de Ministerul Afacerilor Externe. 

De ce a ajuns Tezaurul României la Moscova?

Intrând în război alături de Antanta în august 1916, România avea să se confrunte curând cu o situație extrem de dificilă, ca urmare a bătăliilor pe două fronturi atât în Transilvania, cât și la Dunăre. De aceea, încă din septembrie 1916, Banca Națională a României a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său din aur.

Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții centrale ale statului român s-au refugiat la Iași. În orașul moldav, devenit capitala rezistenței naționale, s-a mutat și sediul Băncii Naționale a României începând cu 14 noiembrie 1916.

În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei. Cele 1740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei, și au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917, când s-a consemnat că „practic, toate valorile verificate, adică inventariate sau cântărite, s-au dovedit a fi, cantitativ și contravaloric, în deplină concordanță cu declarațiile Băncii Naționale a României”.

În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri). În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.

Cine a decis confiscarea Tezaurului României?

În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.

Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”, scrie BNR pe pagina sa oficială.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here