Lupta internă a republicanilor s-ar putea dovedi mai toxică decât cea a democraților, scrie The Economist.
<<Mișcarea MAGA a lui Donald Trump are o modalitate de a combina slăbiciunea superficială cu extragerea cu excavatorul a ideilor și nemulțumirilor vechi și inflamabile. Așa se face că o influenceriță de dreapta de pe rețelele de socializare și fostă Miss California, numită de dl Trump într-o comisie pentru libertate religioasă, a ales să-și prindă la rever un ornament cu steagurile palestinian și american, apoi să încheie cea mai recentă audiere a comisiei.
Întâlnirea din 9 februarie a avut ca scop să scoată în evidență antisemitismul, cu mărturii parțial despre protestele de stânga împotriva Israelului. Dar, confruntându-se cu un grup de lideri și activiști evrei, comisarul Carrie Prejean Boller a respins orice legătură între opoziția față de sionism și antisemitism, argumentând că America nu trebuie „să facă din loialitatea față de o anumită teologie despre Israel un test de turnesol pentru libertatea de exprimare sau legitimitatea morală”. Când un membru al grupului a susținut că antisionismul este, într-adevăr, antisemitism, ea a replicat: „Sunt catolică, iar catolicii nu îmbrățișează sionismul, ca să știi. Deci, toți catolicii sunt antisemiți, în opinia ta?”
Doamna Boller a devenit catolică acum mai puțin de un an, ceea ce ar putea explica slaba sa înțelegere a teologiei: Biserica Catolică susține dreptul Israelului la existență, esența sionismului (susține și un stat pentru palestinieni); iar catolicii, ca și alte persoane, au o gamă largă de opinii. Dar doamna Boller înțelege clar politica sau, ceea ce contează mai mult, teatrul politic pus în scenă prin intermediul rețelelor de socializare. După ce președintele comisiei a încercat să o demită pe 11 februarie, ea l-a numit „extremist sionist” pe X, unde numărul susținătorilor ei a crescut rapid. Insistând că doar domnul Trump o poate demite, ea a spus că va participa la următoarea reuniune a comisiei. În plus, a cerut sprijinul a trei „catolici care vor să fie președinți în 2028”, vicepreședintele J.D. Vance, Marco Rubio, secretarul de stat, și Ron DeSantis, guvernatorul Floridei. „Pun ei Israelul pe primul loc sau America?”, a scris ea, o întrebare pe care a pus-o și despre domnul Trump. Nimeni nu a comentat demiterea ei.
Stânga are propria sa răfuială cu Israelul, plină de acuzații de complicitate la genocid și apartheid și contraacuzații de antisemitism. În dreapta, pe măsură ce influența domnului Trump asupra partidului slăbește în lunile și anii următori, răfuiala s-ar putea dovedi și mai toxică, deoarece sprijinul republican pentru Israel a împletit de-a lungul deceniilor nu doar ideologia războiului rece și politica de putere, ci și credința creștină. Deși teologia rămâne un motiv pentru mulți din dreapta creștină de a accepta Israelul, ea devine, pentru unii, și un strigăt de mobilizare pentru a respinge dreptul Israelului la existență.
William F. Buckley, impresarul conservatorismului modern, care se întâmplă să fie și catolic, inițial nu a fost un susținător al Israelului. A fost crescut în spiritul republicanismului izolaționist, de tipul „America pe primul loc”, din anii 1930, de un tată care „disprețuia evreii cu o intensitate pe care nu făcea niciun efort să o ascundă”, a scris biograful domnului Buckley, Sam Tanenhaus. În 1956, revista lui Buckley, National Review, a numit Israelul „primul stat rasist din istoria modernă”, în conformitate cu cele mai dure critici ale stângii de astăzi. Războiul de șase zile din 1967, când Israelul a învins statele arabe susținute de Uniunea Sovietică, i-a schimbat părerea lui Buckley. În anii 1980, când Ronald Reagan a integrat mișcarea evanghelică în Partidul Republican, „o anumită teologie”, pentru a împrumuta cuvintele doamnei Boller, a devenit un pilon al sprijinului republican pentru Israel: sioniștii creștini susțineau că întoarcerea evreilor în Palestina era necesară pentru a doua venire a lui Hristos.
Sprijinul republican pentru Israel a devenit extrem de solid. Când un candidat republican la președinție, Pat Buchanan, de asemenea catolic, a reînviat mesajul „America pe primul loc” în anii 1990 și l-a combinat cu o politică în favoarea muncitorilor, anticipând propriul populism al domnului Trump, Buckley a scris că criticile anti-Israel ale domnului Buchanan „au echivalat cu antisemitismul”. Iar când, în anii 2000, președintele George W. Bush a propus o „foaie de parcurs pentru pace” care implica cedarea de teritorii de către Israel pentru un eventual stat palestinian, evanghelicii s-au alăturat israelienilor de dreapta pentru a i se opune.
Domnul Trump s-a prezentat adesea drept cel mai bun prieten al Israelului la Casa Albă. Dar renașterea politicii „America pe primul loc” i-a determinat pe mulți din mișcarea sa să pună la îndoială angajamentul Americii față de statul evreu, iar în mijlocul acestei dezbateri, vechile clișee reapar. La audierea din această lună a comisiei pentru libertate religioasă, Seth Dillon, care conduce un site de știri satirice creștine conservatoare, Babylon Bee, a mărturisit că „agitatori antisemiți” i-au convins pe tinerii de dreapta că „puterea evreiască ascunsă” îi subjugă. Când i-a numit pe comentatorii Tucker Carlson și Candace Owens, dna Boller a obiectat, spunând că dna Owens „pur și simplu nu susține sionismul”.
Un nou joc cu Baal
„Nu știu de ce tot aduci vorba despre ea și Tucker”, a spus dna Boller. „Ei bine”, a răspuns calm dl Dillon, „pentru că sunt cei mai faimoși doi antisemiți.” Dna Boller a repostat ulterior o emisiune a dnei Owens, o altă convertită recent la catolicism, care susținea că „sioniștii sunt în mod natural ostili catolicilor pentru că refuzăm să… susținem masacrul în masă și violarea copiilor nevinovați pentru slujitorii oculți ai lui Baal”. Dl Trump și dl Vance, care de obicei nu se sfiesc să-i denunțe pe cei cu care nu sunt de acord, nu au dat încă dovadă de franchețea dlui Dillon în legătură cu astfel de comentarii.
La Colegiul Benedictin din Atchison, Kansas, Matthew Ramage, profesor de teologie, a fost surprins să găsească în ultimul an studenți care vin la el „cu întrebări care sugerează că poporul evreu ar putea să nu mai fie poporul lui Dumnezeu”. El adaugă: „Erau cu adevărat confuzi. Cred că au auzit asta pe internet.” Când dr. Ramage explică doctrina bisericii care respinge antisemitismul, așa cum a fost clarificată în 1965 în cadrul Conciliului de la Vatican II, el constată că studenții acceptă rapid adevărul. Nu ar fi frumos dacă președintele și vicepreședintele american ar oferi o astfel de conducere?>>
Universitatea Harvard, vizată de o anchetă a Departamentului de Stat al SUA
