Ilie Bolojan: Dacă aș fi candidat, este posibil să fi câștigat alegerile, dar aveam coaliția de guvernare făcută praf / Țara are nevoie de stabilitate

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a afirmat, sâmbătă, că România are nevoie de stabilitate şi de oameni buni în toate funcţiile importante pentru a face faţă perioadei dificile prin care trece. ”Lumea politică este pulverizată”, afirmă Bolojan, explicând că, dacă viitorul preşedinte nu va lucra bine cu majoritatea parlamentară – indiferent care va fi preşedintele şi cine va forma această majoritate – România riscă blocaje majore. Întrebat din nou despre propria candidatură la alegerile prezidenţiale, Bolojan a declarat: ”Dacă aş fi candidat, e posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf”, potrivit News.ro.

”Pentru a scoate ţara din zona asta complicată bugetară în care este, avem nevoie de o masă critică politică. Lumea politică este pulverizată. Gândiţi-vă că niciun partid nu are o cotă mai mare de 25% în Parlament. Ca să faci o majoritate, trebuie să aduci cel puţin trei partide. Vă puteţi imaginea să aduci nişte partide care s-au contrat în campanie, care au tot felul de duşmănii?!”, a declarat, sâmbătă, Ilie Bolojan, într-o emisiune la Prima TV.

El crede că în perioada următoare va fi esenţială colaborarea dintre preşedinte – indifferent cine va fi el – şi majoritatea parlamentară.

”Dacă în perioada următoare nu va fi o stabilitate politică, nu va fi o colaborare bună între preşedintele României, indiferent cine este el, ca să ne înţelegem bine, şi majoritatea, indiferent care este ea, credeţi-mă, e doar o problemă de timp până România va avea nişte complicaţii foarte mari, prima dată bugetare, care după aceea vor degenera în economic şi în câştigurile oamenilor”, a afirmat Bolojan.

Întrebat despre propria candidatură la alegerile prezidenţiale, Bolojan a afirmat: ”Dacă aş fi candidat, e posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf. Ştiţi, e o expresie, victorie a la Pirus, rămâi cu elefantul, rămâîi cu funcţia, dar ţara asta nu are nevoie ca un om să fie pe funcţie. Ţara asta are nevoie totuşi de stabilitate politică, de cât mai mulţi oameni buni pe funcţiile de decizie importante preşedinte, premieri, miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii, care la rândul lor să creeze echipe bune în locul lor şi să facă politici publice care să genereze dezvoltare”.

Coaliţia de guvernare a decis susţinerea unui candidat comun la alegerile prezidenţiale – alături de UDMR şi minorităţi – dar şi ca niciunul dintre preşedinţii partidelor să nu se afle pe lista de candidaţi.

Bolojan, întrebat dacă riscă România să anuleze şi alegerile din mai: Cu siguranţă nu / Între anarhie şi o ordine imperfectă este de preferat întotdeauana ordinea imperfectă / Ce spune despre ”Turul 2 înapoi”

Preşedintele interimar Ilie Bolojan este convins că România nu va ajunge în situaţia de a anula pentru a doua oară un scrutin prezidenţial, apreciind că, până în momentul de faţă, nu există niciun motiv pentru o astfel de eventuală decizie. Bolojan este de părere că anularea hotărârii emise de Curtea de Apel Ploieşti ”n-a făcut decât să aducă lucrurile în sistemul de justiţie într-o logică normală”, pentru că regulile trebuie respectate, altfel se ajunge la anarhie. ”Între anarhie şi o ordine imperfectă este de preferat întotdeauana ordinea imperfectă”, afirmă preşedintele interimar.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, sâmbătă, la Prima TV, dacă România riscă să anuleze şi alegerile prezidenţiale programate în luna mai.

”Cu siguranţă nu. Nu există niciun fel de motiv până în momentul de faţă să se pună o astfel de problemă. Dar, într-adevăr, această decizie a judecătorului de la Curtea de Apel din Ploieşti a fost de natură… nu să suspende procedura electorală, dar e clar că a fost generatoare de discuţii inutile. Şi, fără să comentez decizii ale instanţelor, pentru că în aceşti ani de politică totdeauna am fost rezervat pe această chestiune, este cu siguranţă o decizie foarte discutabilă din foarte multe puncte de vedere”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta se arată convins că ”ordinea într-o ţară este totuşi menţinută şi de respectarea legilor, a prevedelor din Constituţia ţării respective, pentru că, totuşi, Curtea Costituţionala, cu toate imperfecţiunile ei, cu toate criticile pe care le putem aduce, cu toate discuţiile legate de faptul că o decizie a fost mai bună sau mai proastă, are o anumită poziţionare în Constituţia României”.

Potrivit preşedintelui interimar ”a contesta o anumită ierarhie de legi înseamnă efectiv să conteşti regulile”.

”Întotdeauna între anarhie, pentru că la asta ajungem dacă nu se mai respectă nimic, şi o ordine imperfectă este de preferat întotdeauana ordinea imperfectă. Până nu vezi ce înseamnă efectele unei anarhii, ale unor lucruri care nu mai pot fi controlate, nu apreciezi ce înseamnă ordinea”, a mai declarat preşedintele interimar, adăugând că hotărârea Înaltei Curţi de a anula decizia Curţii de Apel Ploieşti ”n-a făcut decât să aducă lucrurile în sistemul de justiţie într-o logică normală”.

Bolojan a afirmat că, deşi toate procesele similare de pe rolul tuturor instanţelor vor avea acelaşi rezultat, decizia Curţii de Apel Ploişti a avut un efect subsidiar: ”de a mai crea nişte perturbaţii de tip electoral”.

”Orice fel de chestiune de genul acesta, care nu face decât să genereze nişte emoţii, poate să influenţeze într-o manieră sau alta o prezenţă la vot, o resuscitare a unor temeri, a unor furii, ceea ce poate, la un moment dat, într-adevăr, să aibă un efect la un scor strâns asupra alegerilor”, a mai declarat Bolojan.

Întrebat dacă mai este posibilă, în oricare dintre scenarii, reluarea turul doi al alegerilor prezidenţiale de anul trecut – cu Călin Georgescu şi Elena Lasconi – Bolojan a declarat: ”Din punctul meu de vedere, şi nu e vorba de o părere personală, este o părere care ţine de ordinea constituţională, aşa ceva nu mai este posibil sub nicio formă, pentru că a fost o chestiune care a fost tranşată acum cinci luni de zile”.

Preşedintele interimar afirmă că CSAT de săptămâna viitoare nu are legătură cu alegerile / Bolojan: Divizarea societăţii, creşterea furiei şi a neîncrederii, nu ţin loc de soluţii la problemele reale pe care le avem

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, afirmă că şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programată pentru săptămâna viitoare, nu are legătură cu alegerile, având alte subiecte pe agendă. El a menţionat că nu există informaţii cu privire la posibile implicaţii străine în alegerile din România.

”CSAT-ul nu are legătură cu alegerile. Sunt alte subiecte care sunt pe ordinea de zi a CSAT-ului, importante”, a afirmat Ilie Bolojan, într-o emisiune difuzată, sâmbătă, la Prima TV.

Întrebat dacă există ceva suspiciuni despre posibile implicaţii străine în alegerile din România – cum s-a pus problema în noiembrie anul trecut – Bolojan a afirmat: ”În acest moment nu există nişte semnale că ar fi nişte perturbaţii majore nici în zona, să spunem, de online, nici altfel, dar întotdeauna, în ultimii ani, în Europa de Est, nu doar în campaniile electorale, ci şi în afara campaniilor electorale, există această formă de război hibrid, în care nu mai trebuie să intri într-o ţară cu tancurile, cu armata, ci astăzi lucrurile se fac mai sofisticat, mai puţin la vedere, generând scăderea încrederii în instituţii, în instituţiile statului respectiv”.

Bolojan a afirmat că, ”uneori, în România, pe fondul prestaţiei lumii politice, care de multe ori a lăsat de dorit, nici nu e foarte greu să potenţezi această neîncredere, pentru că ea oricum este extinsă”.

”Potenţezi fricile oamenilor, frica de război, frica de participarea României la război, frica de retragerea trupelor aliaţilor noştri, nesiguranţa. Toate aceste lucruri care vin, din păcate, de multe ori pe un fond care este real, de neîncredere, de suspiciuni (…) nu fac decât să complice lucrurile, dar sloganele care sunt folosite, divizarea societăţii, creşterea furiei şi a neîncrederii, nu ţin loc de soluţii la problemele reale pe care le avem, nu ţin loc de proiecte, nu ţin loc de plata ratelor, de controlul inflaţiei. Sunt doar nişte elemente care nu fac decât să dezbine, iar divizarea societăţii, inclusiv prin potenţarea acestor lucruri de către candidaţi, nu va rezolva problemele după aceste alegeri”, a mai declarat preşedintele interimar.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a convocat şedinţa CSAT, miercuri, 30 aprilie, începând cu ora 14.00.

Pe agendă ar urma să se afle participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030, proiectul de Lege a apărării naţionale a României şi Planul naţional privind mobilitatea militară. Alte subiecte vizează proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei şi viziunea strategică naţională în domeniul spaţial.

Bolojan, după decizia judecătorului de la Ploieşti privind anularea unei decizii a CCR: Trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie / Nu facem decât să afectăm speranţa în societatea românească, în statul român, într-o lume mai bună

Preşedintele interimar Ilie Bolojan crede că decizii ca cea a judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti, care a anulat o hotărâre a Curţii Constituţionale, trebuie atent analizate de sistemul de justiţie pentru că ”nu fac decât să compromită justiţia”. Blojan vorbeşte despre luarea oricărei decizii importante cu ”responsabilitate”, în caz contrar ”nu facem decât să afectăm speranţa în societatea românească, în statul român, într-o lume mai bună”.

”Astfel de decizii trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie, pentru că există o răspundere a magistraţiilor pentru deciziile pe care le iau. Şi nu numai a magistraţilor, fiecare om care are o anumită putere de decizie trebuie să fie conştient că exercitarea acelei puteri trebuie făcută cu mare responsabilitate, pentru că anumite decizii pe care le ai pot să distrugă destine, pot să creeze probleme”, a declarat Ilie Bolojan, într-o emisiune la Prima TV, întrebat despre decizia magistratului de la Ploieşti care a anulat o hotărâre a Curţii Constituţionale, deşi sistemul juridic din România nu prevede această posibilitate.

Preşedintele interimar consideră că astfel de decizii, dacă nu sunt corectate de către sistem, ”nu fac decât să compromită justiţia”.

”În felul acesta, din păcate, nu facem decât să afectăm, cum să vă spun eu, speranţa în societatea românească, în statul român, într-o lume mai bună, pentru că nu poţi să ai, să spunem, speranţă că o vei duce bine într-o ţară, dacă nu ai încredere în instituţiile acelei ţări şi în lucrurile de bază care sunt acolo”, a mai declarat Bolojan.

Referindu-se la numeroasele plângeri similare depuse la instanţe din ţară, Bolojan a afirmat: ”Nu poţi să interzici unor cetăţeni să depună contestaţii, dar (…) Înalta Curte a tranşat problema la cel mai înalt nivel. Înseamnă că, dacă nu înţelegem ce înseamnă autoritate de lucru judecat, înseamnă că n-am înţeles nimic. În condiţii în care, în speţe identice, avem decizii diferite, la instanţe diferite, înseamnă că este o problemă şi lucrurile trebuie corectate, în primul rând, din interiorul sistemului de justiţie, prin mecanismele care sunt create în acest sens”.

Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut.

Decizia a fost amplu criticată, fiind demarată o verificare de către Inspecţia Judiciară.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Curtea Constituţională, dar şi persoane fizice au declarat recurs.

ICCJ a respins, vineri, cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale 32 din 6 decembrie 2024, anulând practic decizia de joi a Curţii de apel Ploieşti.

Preşedintele interimar consideră că toate documentele relevante referitoare la anularea alegerilor au fost deja desecretizate: E o temă pentru campanie / N-a fost o decizie pe care să şi-o fi dorit nicio ţară, nici România. E o decizie care naşte rezerve

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a reafirmat, sâmbătă, faptul că toate documentele relevante în procesul de anulare a alegerilor de anul trecut au fost deja desecretizate, chiar dacă la Controceni se primesc constant raportări pe anumite teme. ”Dacă nu au relevanţă în speţa respectivă, ele având un caracter secret, nu ai de ce să faci o anumită desecretizare”, a afirmat preşedintele interimar. El consideră că desecretizarea documentelor este o temă de campanie folosită de unii dintre candidaţi pentru a obţine mai multe voturi.

Ilie Bolojan a fost întrebat, sâmbătă, la Prima TV, dacă viitorul preşedinte va mai găsi la Cotroceni documente importante care ar trebui desecretizate pe tema anulării alegerilor de anul trecut.

”Documentele care au fost pe ordinea de zi a şedinţei CSAT în care s-a făcut atunci desecretizarea, au fost desecretize. Total. Cele care au fost pe ordinea de zi şi care au stat la baza respectivă”, a afirmat Ilie Bolojan.

Acesta a precizat că la Palatul Cotroceni se primesc periodic raportări pe diferite teme.

”În permanenţă se fac informări, se fac rapoarte despre anumite situaţii, dar, dacă au o anumită relevanţă într-o speţă, sigur că se poate discuta de ele. Dacă nu au relevanţă în speţa respectivă, ele având un caracter secret, nu ai de ce să faci o anumită desecretizare. Şi deci viitorul preşedinte al României nu are decât să ceară toate rapoartele care au fost făcute de anul trecut şi până anul acesta, dacă, sigur, doreşte să vadă ceea ce s-a predat sub formă de informaţii. Dar eu, uitându-mă doar pe documentele din această perioadă, cred că aspectele care au ţinut de această decizie nu au fost ţinute la secret, sunt făcute publice prin acea decizie de a le face transparente”, a adăugat preşedintee interimar.

Acesta a precizat că desecretizarea documentelor – despre care vorbesc mai mulţi dintre candidaţii la Preşedinţie – este mai degrabă un subiect de campanie.

”E o temă pentru campanie şi, sigur, că într-o campanie electorală, aşa cum v-am spus, se speculează anumite, să spunem, rezerve. Este clar că decizia de anulare a alegilor n-a fost o decizie pe care să şi-o fi dorit nicio ţară, nici România. E o decizie care naşte, vă daţi seama, rezerve, o parte din români s-au poziţionat că au fost de acord cu decizia, foarte mulţi n-au fost de accord cu decizia. De asemenea, unii au considerat că elementele care au fost prezentate au fost suficiente, alţii au considerat că n-au văzut suficiente şi, în general, în campanie se analizează şi se speculează de către candidaţi toate aceste aspecte”.

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a afirmat, în 8 aprilie, că au fost desecretizate toate documentele care au fost înaintate CSAT şi care au avut legătură cu anularea alegerilor de la sfârşitul anului trecut.

Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale, George Simion, a declarat, în 16 aprilie, pentru News.ro că, având în vedere că nici până acum nu s-au prezentat dovezi clare despre motivele pentru care s-au anulat alegerile din 2024, scenariul unei noi anulări ”rămâne pe masă”. iar prima sa decizie ca preşedinte va fi desecretizarea imediată şi totală a dosarului anulării alegerilor şi interzicerii candidaturii lui Călin Georgescu.

Bolojan, întrebat dacă a încălcat Constituţia afişându-se în campanie cu Crin Antonescu: Nu am încălcat-o şi eu niciodată nu am fost un ipocrit / Omul Ilie Bolojan are dreptul la opţiune

Preşedintele interimar Ilie Bolojan nu consideră că a încălcat Constituţia, afişându-se în campania electorală cu Crin Antonescu, şi nici când a afirmat public că-l va vota pe acesta la alegerile prezidenţiale. ”Omul Ilie Bolojan are dreptul la opţiune”, afirmă preşedintele interimar.

Întrebat, sâmbătă, la Prima TV, dacă nu a încălcat Constituţia când s-a afişat cu candidatul Coaliţiei, Crin Antonescu, în campanie, Bolojan a afirmat: ”Nu am încălcat-o şi eu niciodată nu am fost un ipocrit de când sunt în politică de 20 de ani. De ce? Dacă aţi văzut, şi la primărie, şi la Consiliul Judeţean, şi la Preşedinţia României, am păstrat caracterul neutru al acestor instituţii. În administraţia publică locală am făcut exclusiv administraţie, aici nu fac decât să onorez această funcţie şi nu am încurcat niciodată partea de responsabilităţi şi instituţia Preşedinţiei nu a fost implicată deloc în campania prezidenţială şi asta o să fac până în ultima clipă, din respect pentru cetăţenii României, din respect pentru opţiunile lor diferite, asta este o chestiune certă”.

Bolojan s-a referit la faptul că nu a fost niciodată ipocrit şi a spus oamenilor adevărul, chiar dacă a deranjat.

”Eu am căutat întotdeauna să le spun la oameni adevărul, adevărul care poate nu sună bine, care îţi creează probleme şi nu lucrurile pe care ştiu că oamenii le-ar plăcea să le audă, pentru că sunt studii sociologice pentru asta sau în general sună bine”, a mai declarant Bolojan.

Nu ca preşedinte interimar, ci ca om, Bolojan consideră că are dreptul la opinie.

”Omul Ilie Bolojan are dreptul la opţiune. Şi atunci am spus, şi nu mă ascund de această chestiune, eu în aceste alegeri îl voi vota pe Crina Antonescu, dar nu am făcut campanie pentru asta, nu am demolat ceilalţi candidaţi şi cred că pot să spun ca un cetăţean, aşa cum fiecare are drepturi, că am încredere într-un candidat, dacă îl cunosc de peste 20 de ani, cred că este un om responsabil, un om echilibrat, care înţelege că preşedintele României trebuie să colaboreze cu o majoritate parlamentară. Şi eu personal cred că voi putea lucra cu dânsul în anii următori. Dar asta nu înseamnă deci că am încălcat ceva şi că nu am dreptul”, adăugat Ilie Bolojan.

El a adăugat că i se pare ”şi o formă de respect” pentru cei care au încredere în el să-şi spună punctul de vedere.

”La urma urmei, suntem oameni diferiţi, cu opţiuni diferite, dar una este să ai o poziţie personală şi alta este să bagi o instituţie în campanie şi să încurci lucrurile, ceea ce nu am făcut”, a adăugat Bolojan.

Când i s-a atras atenţia că îndemnul său de a-l vota pe Crin Antonescu a fost decupat din interviu şi folosit de echipa de campanie a candidatului ca spot electoral, Bolojan a declarat: ”Nu văd o problemă cât timp este marcată cu un caracter electoral. În acelaşi timp, în campanie, dacă vedeţi, fiecare candidat prea imagini cu ceilalţi candidati, de acum un an, de acum trei ani de zile, mai introduce tot felul de chestiuni (…) Oamenii au capacitatea lor de analiză, filtrează datele prin înţelegerea lor”.

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan şi candidatul Alianţei Electorale România Înainte, Crin Antonescu au participat luni la festivităţile organizate la Oradea, la aniversarea a 106 ani de la instaurarea administraţiei româneşti. Anterior, Ilie Bolojan a participat la lansarea programului electoral al lui Crin Antonescu şi a afirmat că preşedintele trebuie să fie un om decent, care poate recâştiga încrederea în instituţii şi limita divizările din societate şi că are încredere în Crin Antonescu că poate să fie un astfel de preşedinte.

Într-un interviu pentru ziarul local Bihoreanul, Bolojan a afirmat că îl va vota pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale.

viewscnt

Ilie Bolojan: Cei care-mi folosesc numele în campanie, propunându-mă premier, şi acum cinci luni de zile, şi acum, nu încalcă o regulă, dacă nu constituţională, măcar de bună-cuviinţă? / Ce spune despre varianta de a fi premier după alegeri

Preşedintele interimar Ilie Bolojan îi acuză pe candidaţii la alegerile prezidenţiale care îi invocă numele ca posibil prim-ministru că încalcă o regulă ”dacă nu constituţională, măcar de bună-cuviinţă”. ”Vedeţi, asta nu-i o problemă, ci doar dacă ai o opţiune corectă şi fair-play şi îţi respecţi nişte înţelegeri, poate părea o problemă”, a spus Ilie Bolojan, în contextul în care a fost acuzat de unii competitori politici că a încălcat Constituţia atunci când a făcut campanie pentru Crin Antonescu. Ilie Bolojan susţine că este ”o chestiune de bun-simţ şi de normalitate” ca PSD să deţină funcţia de prim-ministru, pentru că e partidul cu cea mai mare pondere parlamentară. ”Credem că este fezabil să ai un premier al cărui partid are o pondere de 15%?”, întreabă, retoric, Ilie Bolojan, cu trimitere la rezultatul obţinut de PNL la alegerile parlamentare din decembrie.

Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României, a fost întrebat, într-un interviu pentru Prima TV, dacă se simte pregătit pentru funcţia de prim-ministru, în condiţiile în care mai mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în special Nicuşor Dan şi Elena Lasconi, au susţinut că-l vor desemna şef al Executivului.
”M-aţi întrebat mai înainte dacă n-am încălcat Constituţia susţinând un candidat (pe Crin Antonescu – n.r.). Dar cei care-mi folosesc numele în campanie, propunându-mă premier, şi acum cinci luni de zile, în cealaltă campanie, şi acum, nu încalcă o regulă, dacă nu constituţională, măcar de bună-cuviinţă? Deja în turul doi erai abandonat, pentru că sigur că se înţelege care-i situaţia. Vedeţi, asta nu-i o problemă, ci doar dacă ai o opţiune corectă şi fair-play şi îţi respecţi nişte înţelegeri, poate părea o problemă. Din nou trebuie să fim foarte corecţi cu românii. Niciun partid politic nu are mai mult de 25% în Parlament. Partidul politic care are cea mai mare pondere din această coaliţie, dar şi din Parlament, este PSD-ul. PNL-ul are o pondere de 15%, să spunem, da? Credem că este fezabil să ai un premier al cărui partid are o pondere de 15%?”, a întrebat, retoric, Ilie Bolojan.
Preşedintelui interimar i s-a reamintit faptul că în 2019, după căderea Guvernului Dăncilă, PNL a reuşit să instaleze Guvernul Orban, deşi liberalii aveau doar 20% în Parlament.
”A fost o pondere de peste 20%, deci ceva mai mare, şi era un guvern minoritar, într-o situaţie limită. Într-o situaţie normală, de stabilitate, ai nevoie ca partidul care are cea mai mare pondere să aibă premier, dar nu problema premierului este întotdeauna cea mai mare. Pentru că, aşa cum v-am spus, presupunem că ai cel mai bun premier, care vrea să facă, dar dacă trei miniştri, la cele mai importante ministere, sunt nişte catastrofe, credeţi-mă, n-au cum să meargă lucrurile. Că premierul nu poate să facă nici licitaţiile pentru lucrările de infrastructură, nici cele pentru baraje, ca să absorbim banii din PNRR. N-are cum, îţi trebuie echipe puternice. Deci problema este să fim realişti şi să fim conştienţi că premierul, în principal, îl va da întotdeauna partidul care are cea mai mare pondere. Este o chestiune de bun simţ şi de normalitate. Deci nu creezi nişte speranţe deşarte pentru că îţi baţi joc de oameni. Sau foloseşti numele unui om în mod cel puţin incorect din punct de vedere politic. Asta este o problemă. A doua chestiune: problema nu este să ocupi un post de preşedinte, premier, preşedintele Senatului, simplu senator. Fă-ţi treaba! Du-te la şedinţe, susţine poziţii pertinente, pentru că schimbarea, într-o ţară, nu o face conducătorul respectiv sau un om care are o funcţie importantă. Depinde mult de el, dar schimbarea depinde de foarte mulţi oameni”, a explicat preşedintele interimar Ilie Bolojan.

Bolojan s-a plimbat în curtea Palatul Cotroceni : Am 13 colegi, 13 grădinari, oameni simpli, pe un salariu destul de mic, lucrează din greu, totul e impecabil. Aşa e şi într-o guvernare. Dacă nu ai echipe puternice, nu ai oameni serioşi, n-ai făcut nimic

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a relatat, într-un interviu pentru Prima TV, că s-a plimbat într-o seară prin curtea Palatului Cotroceni şi, apoi, a vrut să-i întâlnească pe grădinarii care se ocupă de spaţiile verzi. ”Am 13 colegi, 13 grădinari, nişte oameni simpli, care fac naveta de la Bolintin, din zona Giurgiu, deci vin o oră jumate în fiecare dimineaţă, pe un salariu destul de mic, şi lucrează din greu. Vă daţi seama, când e vară, e vară, când e toamnă, plouă, dar arată totul impecabil”, a spus Ilie Bolojan, care a făcut o comparaţie între munca grădinarilor şi munca politicienilor. ”Aşa e şi într-o guvernare. Dacă nu ai echipe puternice şi nu ai oameni serioşi, n-ai făcut nimic”, a explicat Bolojan.

”Acum, într-una din zile, am ieşit într-o seară, eram destul de surescitat, şi zic să fac o plimbare de 10 minute prin curtea Palatului Cotroceni. E o curte mică de vreo 13 hectare de grădină. Şi când am văzut florile şi toate aleile puse la punct, eu nu mai ieşisem, chiar dacă eram acolo, aveam un cerc din ăsta strâmt. Am zis, totuşi, cine lucrează? Trebuie să-i cunosc pe oameni ăştia. Şi am 13 colegi, 13 grădinari, nişte oameni simpli, care fac naveta de la Bolintin, din zona Giurgiu, deci vin o oră jumate în fiecare dimineaţă, pe un salariu destul de mic, şi lucrează din greu. Vă daţi seama, când e vară, e vară, când e toamnă, plouă, dar arată totul impecabil. Deci, o schimbare, că e într-o ţară, că e o comunitate, nu se face de către un om. Se face de echipe puternice şi se face de fiecare om acolo unde este. Şi grădinarul ăla, care şi-a făcut treaba, a făcut ca astăzi, când au venit câteva mii de oameni (vizitatori la Platul Cotroceni – n.r), să se simtă bine plimbându-se printr-un parc care este îngrijit, care este pus la punct. Aşa e şi într-o guvernare. Dacă nu ai echipe puternice şi nu ai oameni serioşi, n-ai făcut nimic”, a spus Ilie Bolojan.
La mijlocul lunii martie, la o lună după ce a devenit preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan a deschis Palatul Cotroceni pentru cetăţeni. Astfel, accesul a devenit liber în grădini, în curtea interioară şi în biserica din complex, iar Palatul propriu-zis a fost integrat în circuitul Muzeului Cotroceni, unde accesul se face pe bază de bilet.
„Cred că un pas de bază în recâştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului este asigurarea transparenţei, deschiderea acestora şi a respectului faţă de cetăţenii noştri”, a motivat, la acea dată, Ilie Bolojan.

Luaţi în calcul să formaţi un nou partid politic? Răspunsul lui Ilie Bolojan

Preşedintele interimar Ilie Bolojan exclude posibilitatea de a forma un nou partid politic după încheierea mandatului la Cotroceni. ”În România au apărut noi partide, dar pulverizarea lumii politice nu este o soluţie. Pentru că, gândiţi-vă, când ai şapte partide în Parlament, unul cu 7%, unul cu 10%, unul cu 5%, nu poţi să faci majorităţi. E o nebunie totală”, crede Ilie Bolojan. Preşedintele interimar susţine că nu partidele sunt problema, ci oamenii politici. ”Nu au avut, din păcate, o cultură de a permite creşterea unui nou val politic. Pentru că noi, cei care suntem în politică, suntem perisabili, ca şi produsele cu termen scurt de valabilitate”, susţine Ilie Bolojan, care ezită să spună dacă va candida pentru şefia PNL la viitorul Congres al partidului. În cazul în care Crin Antonescu pierde alegerile prezidenţiale, iar coaliţia de guvernare se va destrăma, Ilie Bolojan spune că ”nu-i o ruşine” să rămână simplu senator.

Insider politic: Dacă domnul Crin Antonescu nu reuşeşte să câştige alegerile, iar coaliţia se destramă, ce faceţi? În ce funcţie vă întoarceţi? 
Preşedintele interimar Ilie Bolojan: Nu iau astfel de lucruri în calcul. Dar niciodată, de exemplu, nu am candidat la Senat ca să fiu preşedintele Senatului. Într-o situaţie ipotetic proastă, voi fi un simplu senator. Nu-i o ruşine să fii senator. Este o mare onoare. Ce voi face? Voi susţine proiectele judeţului Bihor. Pentru că ăsta este mandatul pe care mi l-au dat bihorenii. Şi voi încerca să susţin politicile sănătoase în România pe baza experienţei pe care am câştigat-o şi pe baza cărţilor citite în aceşti ani. Pentru că eu cred că putem face lucruri bune pentru ţara noastră. Şi dacă îi pui pe români într-un context corect, se comportă exact ca europenii. Ceea ce n-am reuşit, cred eu, în guvernările din aceşti ani, n-am reuşit să facem proiectele pe care trebuia să le facem. N-am reuşit să le facem la timp, n-am reuşit să le facem, poate, de calitatea corectă. Şi astea sunt nişte lucruri foarte importante. Dar, cel mai important, n-am reuşit să schimbăm mentalităţi, să influenţăm contextul în care oamenii iau decizii. Pentru că, dacă pe români sau pe orice om îl pui într-un context bun, ia decizii bune. Şi schimbarea într-o ţară nu o face nici preşedintele, nici premierul, ci o fac oamenii. Dar pentru asta, ştiţi, trebuie să pui un context bun în administraţie. Cele peste 3.200 de primării să nu fie nişte entităţi care stau cu mâna întinsă, ci nişte factori de dezvoltare pentru comunităţile lor. Şi trebuie să pui lucrurile în economie într-o direcţie bună în aşa fel încât să descătuşezi energiile oamenilor. Dar pentru asta trebuie să premiezi munca, să descurajezi nemunca, să sancţionezi încălcarea regulilor şi să simplifici, să debirocratizezi. Asta nu am făcut, din păcate, de foarte mulţi ani. Şi asta schimbă datele.
Insider politic: Luaţi în calcul să creaţi un nou partid pe aceste principii? 
Preşedintele interimar Ilie Bolojan: Nu se pune această problemă. Eu sunt membru PNL din 1993, deci vă daţi seama că am o anumită vechime. Nu partidele sunt problema. Oamenii sunt problema. Sigur, partidele nu sunt perfecte, ştim asta. Unii sunt mai buni, alţii sunt mai răi. Sunt şi nenorociţi în partid, aşa este. Dar sunt şi oameni de foarte bună calitate. Şi atunci nu poţi să pui o etichetă. Problema partidelor noastre este că, pe de-o parte, s-au mulţumit când au fost la guvernare doar să administreze, mai bine sau mai prost. N-au reformat, n-au schimbat. Nu au avut, din păcate, o cultură de a permite creşterea unui nou val politic. Pentru că noi, cei care suntem în politică, suntem perisabili, ca şi produsele cu termen scurt de valabilitate. Şi atunci, în această situaţie, ai două posibilităţi. Fiind conştient de această perisabilitate, orice faci, la un moment dat, scade autoritatea, te uzezi. Şi vedem ce s-a întâmplat cu toţi cei care au fost pe funcţii. În general, au terminat prost. Bun, unii au terminat foarte prost, dar asta ţine şi de ei. Şi atunci, în această perioadă, trebuie să ai un sentiment al urgenţei. Doar cei care au avut un sentiment al urgenţei şi care n-au lăsat pe mâine ce puteau face astăzi şi au forţat lucrurile, au livrat ceva şi au putut să facă ceva. Altfel, ceilalţi au supravieţuit, dar n-au făcut nimic. Asta e o problemă. A doua chestie, trebuie să te gândeşti la succesiune, nu neapărat în sensul să vină după tine nişte oameni care să continue proiectele. Nu, măcar să ai acel instinct de conservare, să permiţi oamenilor să crească pe lângă tine, să aibă cine să te salveze. Gândiţi-vă, de exemplu, şi eu am ajuns preşedintele interimar al PNL, fiind, cum să vă spun, chemat de la Oradea.
Insider politic: Candidaţi la şefia PNL? 
Preşedintele interimar Ilie Bolojan: Asta va rămâne de văzut şi asta vor decide colegii. Din nou, un partid nu este o chestiune de persoană, e o chestiune de echipă. Dacă se va decide această chestiune, sigur, PNL, fiind într-o situaţie de provizorat, nu mai poate continua în formula asta, va trebui să aibă nişte congrese, dar nu doresc acum să insist o chestiune de genul acesta politic. Deci problema nu este să faci un nou partid. În general, nu prea au reuşit aceste experimente. Vedeţi, în România au apărut noi partide, dar pulverizarea lumii politice nu este o soluţie. Pentru că, gândiţi-vă, când ai şapte partide în Parlament, unul cu 7%, unul cu 10%, unul cu 5%, nu poţi să faci majorităţi. E o nebunie totală. Noi trebuie să simplificăm dacă putem şi, în acelaşi timp, să ridicăm calitatea. Uneori, când te uiţi în Parlament, îţi dai seama că sunt nişte probleme destul de serioase.

Bolojan, despre deficitul bugetar: Sunt trepidaţii care pot duce spre recesiune. Să eliminăm cheltuieli inutile, să aducem companiile de stat sub un anumit control. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite / Probabilitatea să se amâne PNRR, foarte scăzută

Preşedintele interimar Ilie Bolojan avertizează, în contextul în care România a ajuns la un deficit bugetar de 9,3%, că sunt ”trepidaţii la nivel global” care pot genera o nouă criză financiară. ”Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a spus Bolojan, care a propus trei măsuri rapide pentru reducerea deficitului: ”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor”. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, prin urmare România trebuie să atragă fondurile alocate până cel târziu în 2027. În caz contrar, vom pierde banii. Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde.

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă nu-l îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare.
„Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale.
M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan.
Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene.
”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.
România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale.
Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%).

Bolojan: Reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă. În jurul unui număr de 300 / Despre relaţia cu liderii politici: Când am avut consultări, în interior mi-au spus: ”Domnul Bolojan, suntem de acord cu asta, dar nu putem spune acum că e în campanie”. Şi când au ieşit pe uşă, au spus total diferit

Preşedintele interimar Ilie Bolojan susţine reducerea numărului de parlamentari pentru a economisi bani la bugetul de stat. ”În jurul unui număr de 300”, susţine preşedintele interimar, număr aprobat de români la referendumul organizat de Traian Băsescu în 2009. Preşedintele interimar a explicat că, la consultările cu partidele organizate la Palatul Cotroceni, unii lideri politici s-au arătat de acord cu măsurile de reducere a risipei bugetare, dar, ”când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru” din cauza campaniei electorale.

”Reducem cheltuielile, dar prima dată le reducem în lumea politică. Eu cred, de exemplu, că reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă şi cinstită din toate punctele de vedere. În jurul unui număr de 300, pentru că trebuie gândit şi minorităţile să aibă o reprezentare. Nu numărul este problema, dar reducerea se poate face”, a spus Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Prima TV.
Preşedintele interimar susţine că, în spatele uşilor închise, liderii politici i-au dat dreptate pe teme ce ţin de reducerea cheltuielilor bugetar, însă, ”când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru” pentru a nu pierde voturi.
”În perioade pre-electorale, şi dacă vrei să faci ceva lucru bun, el este întors pe dos, îţi este întors în scop electoral şi, fără să vă dau exemple, că n-ar fi fair-play, când am avut consultări cu oameni politici sau cu partidele, în interior mi-au spus: ”Domnul Bolojan, suntem de acord cu asta, dar nu putem spune acum că e în campanie”. Şi când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru. Eu a trebuit să tac din gură din decenţă. Deci nu poţi face lucruri serioase într-o campanie pentru că, în general, candidaţii se comportă instinctiv electoral şi fac orice pentru voturi, inclusiv să te pună premier de campanie, de carton. Asta este situaţia”, a explicat Ilie Bolojan.
În 2009, preşedintele Traian Băsescu a declanşat un referendum consultativ pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la Parlament unicameral. Referendumul a fost organizat simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, competiţie care i-a propulsat în finală pe Traian Băsescu şi pe Mircea Geoană. Aproape 90% din voturile  valabil exprimate au fost în favoarea unui Parlament cu 300 de parlamentari. Însă, după scrutinul prezidenţial, majoritatea parlamentară nu a mai pus în practică dorinţa populară, deşi PDL, partidul aflat în parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu, a fost la putere până în 2012. Ulterior, toate partidele care au ajuns la guvernare au ignorat referendumul din 2009.

viewscnt

Micul grup de alegători care ar putea dicta rezultatul prezidențialelor. Logica unui vot util încă din primul tur