”Sunt două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita şi pe care trebuie să le urmărim. E vorba să ne încasăm veniturile şi, de asemenea, să limităm şi să reducem cheltuielile de funcţionare. Doar în felul acesta vom avea nişte bugete echilibrate şi vom putea finanţa investiţiile pentru a crea condiţii de dezvoltare. De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele şi impozitele şi să facem eforturi pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele, dacă banii nu sunt colectaţi şi nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru asta e nevoie să avem o disciplină financiară, în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului şi Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că preţurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România şi nu depăşesc o limită a normalităţii de către toate companiile şi, de asemenea, să combatem munca la negru”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că este o urgenţă reforma administraţiei publice locale şi centrale.
”Reforma administraţiei publice locale şi centrale este o necesitate şi o urgenţă, pentru că, în afară de a fi mai în serviciul cetăţenilor, de a oferi servicii mai bune, ea trebuie să fie mai eficientă pentru că nu mai putem suporta costurile pe care astăzi le achităm lună de lună. Deci o reducere de cheltuieli, un calcul corect al posturilor care acolo unde există un surplus să rezulte reducerea acestor posturi este o necesitate. Sper să fie pusă în practică în perioada imediat următoare”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, ”pentru a avea administraţii responsabile este nevoie ca sumele pe care le repartizăm sub formă de transferuri să fie direct proporţionale cu gradul de încasare al impozitelor locale, în aşa fel încât să nu stai în administraţie pe banii statului şi să nu faci nimic”.
Bolojan s-a referit şi la comasarea şi fuzionarea unor autorităţi şi agenţii.
”Comasarea şi fuzionarea de autorităţi şi de agenţii, comasarea de servicii deconcentrate. Gândiţi-vă câte servicii în fiecare judeţ are doar Ministerul Agriculturii, care ar putea să fuzioneze într-o structură mult mai mică, ar însemna economii importante, ar însemna mult mai puţine posturi de conducere şi cu siguranţă mai puţine drumuri pentru cei care trebuie să ajungă la aceste servicii. Interdicţia cumulului pensiei cu salariul este un element important pe care cred că trebuie să-l punem în practică şi suntem pe cale să găsim formula constituţională pentru a pune acest proiect în aplicare”, a menţionat Ilie Bolojan.
”E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producţie în România şi pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată şi termocentralele la care lucrările lâncezesc. Vă rog să vă gândiţi că la Iernut, unde avem o centrală importantă de 400 de megawaţi, lucrările au început din 2016 şi dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că în 2026, deci după 10 ani, am putea termina. Dacă vom continua tot aşa cum am gestionat astfel de proiecte în anii trecuţi, cu siguranţă nu vom vedea capacităţi de producţie noi puse în practică. Ori fără astea, fără capacităţi noi care să ne asigure energie în bandă pentru a putea compensa în orele în care avem deficit, nu vom avea o producţie suficientă şi nu ne putem gândi la un preţ care să fie mult mai redus”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că ”simplificările legislative care să permită finalizarea hidrocentralelor trebuie să le punem în practică în aşa fel încât să nu se blocheze finalizarea acestora”.
De asemenea, premierul Bolojan a afirmat că trebuie susţinute proiectele din domeniul nuclear.
”Susţinerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal, zona de la Cernavodă este, de asemenea, un lucru foarte important şi accelerarea lucrărilor, derularea proiectării cât mai repede pentru a începe lucrările este foarte importantă în aşa fel încât în anii următori să avem un mix energetic care să fie de natură, să asigure o energie competitivă în România, nu doar constantă, nu doar suficientă, ci şi la un preţ bun, iar componenta de nuclear este foarte importantă”, a mai afirmat premierul.
El a subliniat că trebuie susţinute proiectele de stocare a energiei.
”În acelaşi timp, pe termen scurt, trebuie să susţinem proiectele de stocare şi de pompaj din marele acumulări, pentru că avem în continuare în derulare proiecte pe fotovoltaic importante. Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficienţă energetică la oameni acasă şi nu ne-am gândit cum facem sistemul naţional eficient şi fără a finanţa capacităţi de stocare importante, fără a nu mai finanţa nici un panou fotovoltaic fără capacitate de stocare, înseamnă dezechilibre majore şi, aşa cum aţi aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducţie, iar seara avem un deficit care, dacă nu îl putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic”, a declarat Ilie Bolojan.
El a precizat ce trebuie făcut în cadrul strategiei pe cărbune.
”Strategia pe cărbune este un lucru care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare. Pe de o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare şi suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon şi nu avem decât două direcţii strategice. Sau încercăm să menţinem mai mult timp producţia de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în aşa fel încât să nu mai fie căpuşat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenţii pentru a funcţiona lucrurile acolo. Sau dacă aceste lucruri nu vor fi făcute datorită costurilor foarte mari, în mod cert a doua ipoteză este să renunţăm la producţia pe cărbune. Eu personal susţin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua aşa cum avem lucrurile astăzi”, a transmis Ilie Bolojan.
El consideră că trebuie pregătite sectoare economice care să preia din 2027 gazul suplimentar exploatat din Marea Neagră.
”Din punctul acesta de vedere, este foarte important să pregătim sectoare economice care, din 2027, să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră în aşa fel încât să nu facem ceea facem astăzi cu producţia agricolă, să o exportăm neprocesată şi acest gaz, o bună parte din el, să fie valorificat în ţara noastră, în companii care să producă îngrăşăminte chimice pentru agricultură, pentru petrochimie, în zona metalurgică în aşa fel încât să punem în valoare acest potenţial important care înseamnă resursele de gaz”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan: Să susţinem sectoarele economice cu potenţial de creştere, cum sunt procesarea produselor agricole şi industria agroalimentară/ Importăm o bună parte din produsele care sunt astăzi pe piaţă
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că trebuie susţinute sectoarele economice cu potenţial de creştere, cum sunt procesarea produselor agricole şi industria agroalimentară românească, argumentând că România importă multe produse care sunt astăzi pe piaţă. Bolojan a adăugat că trebuie sprijiniţi şi producătorii români să îşi exporte produsele.
”O direcţie importantă pe care trebuie să o urmărim este să susţinem sectoarele economice cu potenţial de creştere. Avem mai multe sectoare unde avem un mare potenţial, unde nu am pus lucrurile în valoare aşa cum ar fi trebuit. Mă gândesc la procesarea produselor agricole şi la susţinerea industriei agroalimentare româneşti. Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piaţa românească, în foarte multe sectoare de activitate, unde avem capacitatea ca în plan intern, dacă ducem politici de susţinere a acestei industrii, să creştem capacitatea mult în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că trebuie susţinuţi producătorii de top în a-şi exporta produsele.
”Un domeniu important este să ne susţinem campionii acestei zone pentru a-şi exporta produsele. Iar din întâlnirile pe care le-am avut cu marile reţele comerciale, am convenit că, aşa cum dânşii aduc în România produse de bună calitate, produse în alte ţări, pot să facă acest lucru şi cu produsele noastre, dacă sunt competitive, în ţările vecine. Şi săptămâna viitoare voi avea două întâlniri cu cele mai importante companii din acest sector, în aşa fel încât să stabilim politici cât se poate de clare, să vedem cu ce îi putem susţine pentru a-şi creşte producţia, pentru a-şi diversifica producţia, în aşa fel încât, pe de o parte, să avem mai multă producţie internă, dar şi să ne exportăm această producţie, deci să ne susţinem exporturile”, a transmis premierul.
Ilie Bolojan consideră că sunt importante ”investiţiile în capacităţile de stocare, în depozite, în susţinerea standardizării producţiei agricole din fermele mici în aşa fel încât această producţie să ajungă să fie vândută în marele reţele de magazine, dar ceea ce s-a făcut până acum, din păcate, nu a dat rezultate”.
Ilie Bolojan a afirmat că România trebuie să identifice companiile mari care au interes să vină în ţara noastră, pentru a-şi reloca aici producţia.
”Gândiţi-vă că, pe componenta de medicamente, peste 90% din ceea ce este pe piaţa noastră este importat. În anumite zone care par nesemnificative, hrană pentru animale, ciocolată nu avem decât foarte puţini producători în România şi un element important este să identificăm companiile mari care au interes de relocare în România, să-i contactăm direct şi să le oferim sprijin în aşa fel încât să-şi relocheze aceste producţii în ţara noastră. Iar acest lucru îl putem face direct şi prin ambasadele noastre, care trebuie să devină un punct de sprijin economic pentru economia românească, un punct de susţinere pentru exportatorii noştri şi nu doar să rămână la stadiul pe care l-au avut până acum”, a precizat premierul Bolojan.
Premierul Bolojan: Impozitul pe cifra de afaceri trebuie reanalizat pentru a-i penaliza pe cei care abuzează de preţuri de transfer, care nu vor să plătească impozite / Orice formulă de debirocratizare vine să susţină investiţiile
Premierul Ilie Bolojan consideră că impozitul pe cifra de afaceri trebuie reanalizat pentru a-i penaliza pe cei care abuzează de preţuri de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar în acelaşi timp nu trebuie penalizate investiţiile, pentru că astfel le descurajăm să vină în România. El a afirmat că orice formule de debirocratizare, de transparenţă vin să susţină investiţiile străine, dar şi activitatea zilnică a companiilor prezente în ţara noastră.
”Un element important pentru a fi o ţară care este predictibilă cu investiţiile este să ai un sistem de taxe şi impozite care nu le descurajează şi impozitul pe cifra de afaceri este un element care cred că trebuie reanalizat în aşa fel încât să-i penalizăm pe cei care, într-adevăr, abuzează de preţuri de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar în acelaşi timp să nu penalizăm investiţiile pentru că altfel le descurajăm să vină în România. Orice formule de debirocratizare, de simplificare a obţinerii autorizaţiilor, de transparenţă vine să susţină atât investiţiile străine, dar şi activitatea de zi de zi a companiilor care astăzi sunt în economia românească”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a mai spus că este nevoie să avem cât mai mulţi oameni în economia reală.
”Un element important este să ne repunem economia pe baze solide. Asta înseamnă să avem mai mulţi oameni în economia reală şi prin măsurile pe care le luăm să încurajăm să avem mai mulţi angajaţi şi asta nu putem să o facem decât prin câteva măsuri. Am spus creşterea vârstei de pensionare anticipată. E insuportabil economic şi nici de acceptat social să ai oameni care se pensionează la 40 şi 50 de ani, cu pensii cât salariile, dar să nu ai oameni care să lucreze în economia reală şi faptul că doar puţin peste jumătate din cei care depăşesc această vârstă până la 65 de ani sunt activi în economie arată că avem o problemă cronică pe care trebuie să o corectăm. Reducerea perioadei de şomaj este o necesitate, pentru că în aproape toate marile oraşe din România nu ai cu cine să lucrezi şi sectorul privat duce o lipsă serioasă de forţă de muncă”, a transmis Bolojan.
Premierul a explicat că trebuie descurajată practica de acordare nejustificată a concediilor medicale.
”O problemă importantă pe care o avem este descurajarea acordării nejustificate a concediilor medicale. Într-un an, costul concediilor medicale este de aproximativ şase miliarde de lei, deci peste un miliard de euro. În condiţiile în care acum 10 ani era la jumătate din valoare, înseamnă că avem nişte probleme şi trebuie să descurajăm această practică. Nu mă refer aici la cei care într-adevăr au un temei justificat, o boală serioasă, ci mă refer la punţile care sunt între Crăciun şi Anul Nou sau la elemente pe care le vede orice om care se uită într-o anumită statistică şi pe care le achită angajatorul sau statul”, a mai transmis Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan: Avem 10.000 de jandarmi care asigura paza la diferite obiective / Dacă reducem cu 20-30% numărul lor din pază şi îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine în zonele cu probleme
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că sunt aproape 10.000 de jandarmi care asigură paza la diferite obiective şi dacă numărul acestora va fi redus cu 20-30 de procente şi aceştia vor merge în stradă, atunci vom avea mai multă ordine şi siguranţă publică în zonele cu probleme.
”E nevoie apoi de o reformă a ordinii publice şi ceea ce s-a prezentat la Ministerul de Interne zilele trecute este o bază acestei reforme. Gândiţi-vă că avem aproape 10.000 de jandarmi care sunt în pază la diferite obiective. Dacă reducem cu 20-30% numărul acestora din pază şi îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine şi siguranţă publică în zonele unde avem probleme”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El consideră că este nevoie de integrarea sistemelor de dispecerate.
”Avem astăzi câte patru dispecerate într-o reşedinţă de judeţ, toate separate. Aduceţi-vă aminte cum erau dispeceratele de la ambulanţă şi de la SMURD în anii trecuţi, cum intrau într-o competiţie şi uneori nimeni nu răspundea. Aceşti oameni pot să fie în stradă, iar supravegherea care să însemne mai multă siguranţă, mai puţine infracţiuni şi contravenţii pe stradă în zonele aglomerate, să se facă nişte sisteme eficiente pentru ca siguranţa cetăţenilor noştri pe stradă în apartamente, în locuinţe să fie mult mai mare şi asta înseamnă mai puţini oameni în pază, în dispecerate şi la birouri, un calcul corect al forţelor şi mai mulţi oameni în teren, acolo unde sunt probleme”, a afirmat premierul Bolojan.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut, luni, o întâlnire de lucru cu structurile operative ale MAI, pentru a discuta despre reforma instituţiei, cae va fi realizată la finalul unui proces de consultare. Tot luni, Cătălin Predoiu a discutat cu sindicaliştii din sistem, dar şi cu primari din Asociaţia Municipiilor pentru a găsi cele mai multe soluţii privind organizarea şi eficientizarea serviciilor oferite cetăţenilor, în special în domeniul gestionării traficului şi al siguranţei publice. Oficialii ministerului vorbesc despre eficientizare, reorganizare, comasări de structuri şi creşterea vârstei de pensionare, între altele, dar ministrul Cătălin Predoiu a transmis că nu vor exista disponibilizări, conform precizărilor ttransmise de MAI.
Bolojan: Cu cât se clarifică mai repede şi celelalte aspecte care ţin de administraţia centrală, care trebuie să intre în pachetul 3 de reformă, cred că pachetul poate fi adoptat în această lună
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că pachetul 3 de măsuri de reformă ar putea fi adoptat în această lună, dacă discuţiile despre măsurile care vor fi luate în administraţia publică centrală, domeniu care intră în pachetul respectiv, vor fi clarificate cât mai repede.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă în pachetul 3 vom vedea interdicţia privind cumulul pensie-salariu la stat şi dacă este mulţumit de ceea ce a realizat în aceste 100 de zile de când se află la guvernare.
”Atunci când eşti într-o coaliţie de patru partide, deciziile nu se iau foarte uşor Şi dacă, de exemplu, am fi avut un singur partid în guvernare, sigur anumite decizii ar fi fost luate mai repede. Dar aceasta este realitatea pe care nu o putem ocoli. Uneori dezbaterea este bună pentru că ies poate cele mai bune idei dintr-o dezbatere. Şi da, eu cred că în condiţiile date poate puteam face mai mult dacă eram mai coerenţi, dacă eram mai solidari între noi şi dacă acţionam ceva mai hotărât”, a declarat Bolojan.
El a precizat că este posibil ca pachetul 3 să fie adoptat în această lună.
”Dar pe administraţie lucrurile sunt practic rezolvate şi eu sper că în afară de discuţia legată de cuantumul de reducere, pe care toţi colegii îl recunosc că este o necesitate, doar forma în care se face acest lucru e de discutat, săptămâna viitoare vom avea o decizie finală şi cu cât mai repede se clarifică şi celelalte aspecte care ţin de administraţia centrală, care şi ea trebuie să intre în acest pachet şi celelalte puncte pe care vi le-am prezentat, cred că poate fi făcut cât mai repede un pachet 3, în aşa fel încât în această lună să-l putem adopta”, a explicat premierul.
Bolojan a declarat că speră ca într-o săptămână sau două să fie definitivat acest pachet.
”Cu cât aceste decizii care înseamnă lucruri corecte pentru oameni, reduceri de cheltuieli se adoptă mai repede, cu atât evităm o situaţie în care cheltuielile care vin din urmă pentru că aceste cheltuieli sunt fixe, sunt structurale, şi dacă nu sunt reduse, practic câştigurile pe care le încasăm suplimentar din taxe şi impozite sau alte reduceri pe care le-am făcut deja, sunt consumate de aceste cheltuieli fixe, deci cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine. Şi sper, deci, ca în perioada următoare o săptămână, două, să avem şi acest pachet definitivat”, a afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan, întrebat despre reducerile pentru subvenţia la partide: Vom mai avea o rectificare anul acesta şi poate se ajunge la consens ca pe ultima lună să nu se mai acorde subvenţiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%
Premierul Ilie Bolojan a anunţat că în acest an va mai exista o rectificare şi, dacă se va ajunge la consens, este posibil ca în ultima lună să nu se mai acorde subvenţiile pentru partide, iar acest lucru înseamnă o reducere de 10%.
Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă se vor mai reduce subvenţiile pentru partide în acest an.
”Subvenţiile se stabilesc prin buget, când va veni bugetul, se vor stabili pentru anul viitor. Pentru anul acesta vom mai avea o rectificare şi poate se ajunge la un consens ca pe ultima lună, de exemplu, să nu se mai acorde subvenţiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%”, a declarat premierul.
El a precizat că efectele măsurilor economice luate în acest an se vor vedea în 2026.
”În ceea ce priveşte efectele acestor măsuri, ele se văd în principal anul viitor. Pentru că, aşa cum am explicat, anul acesta aplicându-se doar pe două-trei luni de zile nu au cum să se vadă. Practic, din efectele pe anul viitor, aceste măsuri vor fi de aproximativ 1% din PIB cel puţin”, a transmis premierul Bolojan.
El a mai fost întrebat ce sumă s-ar economisi cu măsurile care vor fi luate în administraţie.
”În ceea ce priveşte reducerile din administraţie, dacă am calcula o reducere de aproximativ 10% pe administraţia locală şi pe cea centrală, ceea ce este fezabil, fără niciun fel de probleme, ar însemna cel puţin 10 miliarde de lei”, a explicat Ilie Bolojan.
Bolojan: Soliditatea coaliţiei este testată când sunt voturi în Parlament, moţiuni, asumări de răspunderi / Sunt patru partide cu istorii diferite, cu conflicte în anii trecuţi şi nu este uşor să asiguri o abordare coerentă
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că soliditatea coaliţiei este testată atunci când în Parlament sunt moţiuni şi asumări de răspunderi, dar şi în actul guvernamental de zi de zi. El a precizat că această coaliţie este formată din patru partide cu istorii diferite, cu conflicte în anii trecuţi şi nu este uşor să asiguri o abordare coerentă.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, cât de solidă este coaliţia şi cu cine colaborează mai bine dintre partidele care o compun.
”Fiind premier şi practic reprezentând această coaliţie, am căutat întotdeauna să colaborez bine cu toate partidele, cu toţi liderii, cu toţi miniştri, indiferent de partidul din care fac parte şi nu mă apuc acum să fac clasamente şi să dau note pentru că nu ar fi corect faţă de colegii noştri. Fiecare într-o manieră sau alta şi-a adus aportul la ceea a făcut guvernul în această perioadă”, a declarat Ilie Bolojan.
El a precizat că soliditatea coaliţiei este testată la moţiuni şi la asumări de răspunderi.
”În ceea ce priveşte soliditatea coaliţiei, ea este testată atunci când sunt voturi în Parlament, când sunt moţiuni, când sunt asumări de răspunderi şi în actul guvernamental zi de zi. Trebuie să mai lucrăm la acest lucru, dar gândiţi-vă că sunt patru partide cu istorii diferite, cu conflicte în anii trecuţi şi nu este foarte uşor să asiguri o abordare coerentă şi să cazi de acord pe foarte multe detalii care ţin de aceste proiecte”, a explicat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan: Dacă nu ne-am încasat taxele şi impozitele decât parţial, dacă avem evaziune fiscală, acest lucru nu se poate face decât cu oameni din sistem, implicaţi în diferite scheme de corupţie/ Ce spune despre raportul Departamentului de Stat
Premierul Ilie Bolojan afirmă că, dacă sunt încasate taxele şi impozitele doar parţial, dacă avem o evaziune fiscală uneori în stil mare, acest lucru nu se poate face decât cu oameni care tolerează aceste lucruri din sistem, cu oameni care, direct sau indirect, sunt implicaţi în diferite scheme de corupţie. Premierul a comentat raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiţii comerciale pentru anul 2024, care face referiri şi la percepţia corupţiei, spunând că ”nu trebuie să reducem percepţia, ci trebuie să reducem realităţile, dacă ele sunt”.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă împărtăşeşte evaluarea Departamentului de Stat al SUA care consideră că în România există corupţie în mediul guvernamental şi în cel de afaceri şi care sunt măsurile pe care le are în vedere că reducă această percepţie.
”Nu trebuie să reducem percepţia, ci trebuie să reducem realităţile, dacă ele sunt. Şi în mod evident, dacă nu ne-am încasat taxele şi impozitele decât parţial, dacă avem o evaziune fiscală uneori în stil mare, acest lucru nu se poate face decât cu oameni care tolerează aceste lucruri din sistem, deci cu oameni care, într-o formă sau alta, directă sau indirectă sunt implicaţi în diferite scheme de corupţie”, a afirmat Bolojan.
El susţine că orice măsură de debirocratizare duce la reducerea acestor posibilităţi.
”Şi orice măsură care duce la debirocratizare, la simplificare, la digitalizare, va duce sistemic la reducerea acestor posibilităţi, iar acolo unde măsurile administrative nu au efect, parchetele şi instituţiile care au competenţe să vâneze astfel de oameni trebuie să-şi facă datoria şi eu voi susţine şi tot ce am făcut până acum, am susţinut în permanenţă aceste măsuri, în aşa fel încât să avem o administraţie cât mai curată, cât mai corectă în relaţia cu cetăţenii, cu investitorii, că sunt străini, că sunt români, pentru că corupţia este totuşi un cost social care nu ne ajută, nu trebuie să ne spună altcineva, ci trebuie să o constatăm noi zi de zi şi uneori români o constată. Dar asta e o acţiune care trebuie dusă sistematic pe mai multe planuri şi fiecare autoritate care are responsabilitate într-un domeniu trebuie să-şi facă datoria”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan, întrebat dacă se poate implica în rezolvarea blocajului din justiţie: Consider că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul / Dacă activitatea este suspendată parţial, moral ar fi ca şi salarizarea să fie suspendată parţial
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul în legătură cu blocajul din Justiţie. El a precizat că dacă activitatea este suspendată parţial, atunci moral ar fi ca si salarizarea să fie suspendată parţial.
Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă se poate implica în rezolvarea blocajului din Justiţie, care afectează numeroşi cetăţeni prin faptul că magistraţii nu se prezintă în instanţe.
”Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul, pentru că dacă activitatea este suspendată parţial, moral ar fi ca şi salarizarea să fie suspendată parţial. Altfel nu cred că este în regulă şi nu este un aspect de respect pentru cetăţenii români, dintre care unii dintre ei depind o sentinţă sau de alta şi au nevoie de un serviciu public, aşa cum toate celelalte instituţii, trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetăţenii”, a declarat Ilie Bolojan.
Mai multe instanţe au anunţat suspendarea activităţilor în semn de protest faţă de modificarea condiţiilor de pensionare pentru magistraţi, ceea ce a generat un blocaj în justiţie. Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în 8 octombrie cu privire la această lege.
Bolojan: La Constanţa este linişte, la Odesa cad bombele / De Ziua Marinei oamenii stau liniştiţi pe fază şi nu le cad bombe / Această apărare are un cost
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că apărarea ţării are un cost şi că accesarea creditului SAFE de către România a fost o decizie corectă, argumentând că, în timp ce de Ziua Marinei, la Constanţa, oamenii stau liniştiţi pe faleză şi nu le cad bombe, este linişte, în timp ce la Odesa, în Ucraina, cad bombe.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, unde este echitatea în condiţiile în care Guvernul a tăiat de la mame şi de la pensionari, dar în schimb se împrumută cu 17 miliarde de euro prin Programul SAFE.
”CASS-ul este o sursă de venit pentru Casa de Sănătate care trebuie să asigure servicii decente pentru toţi cei care ajung la un medic în România. Ori nu poţi să ai servicii medicale gratuite, nici pentru pensionari, nici pentru oameni cu probleme de invaliditate, nici pentru mame, nici pentru adulţi, nici pentru copii, dacă sistemul nu este finanţat. Ori dacă ai doar 6,3 milioane de contributori, cum aveam, şi 16,5 milioane de beneficiari, nu funcţionează acest sistem. Să ştiţi că nici un vehicul media nu funcţionează dacă nu are venituri. E foarte simplu Nici o familie nu poate să cheltuie mai mult decât are, trebuie să aibă nişte venituri”, a afirmat Bolojan.
El a explicat că măsurile luate au fost corecte şi a precizat că apărarea are un cost.
”Aceste măsuri au fost nişte măsuri corecte, dar încercarea de a le suprapune pe un alt domeniu care este total diferit, şi anume apărarea ţării noastre şi o graniţă sigură în Europa de Est, în aşa fel încât când este Ziua Marinei oamenii să stea liniştiţi pe faleză şi nu să le cadă bombele, la Constanţa este linişte, la Odesa cad bombele, asta înseamnă că această apărare are un cost. Şi acest cost înseamnă că trebuie gândit cum îl acoperim”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a prezentat şi avantajele programului SAFE.
”Această formulă prin care în loc să luăm credite la nivel de piaţă, mult mai dezavantajoase, putem beneficia de un credit gândit de Uniunea Europeană cu dobânzi de cinci ori mai mici faţă de cele de piaţă, cu o perioadă de graţie de 10 ani, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani, ar fi fost o eroare să nu-l accesăm, dacă n-am fi avut niciun deficit şi aveam suficient numerar nu trebuia să luăm acest credit. Dar în condiţiile în care suntem, vă rog să verificaţi şi celelalte ţări din Estul Europei ce au făcut. (…) Consider că accesarea creditului SAFE de către România a fost o decizie corectă, iar asigurarea dotărilor pentru armata noastră la un nivel care să ne permită să avem o graniţă păzită în zona de est, este un element de siguranţă pentru cetăţenii noştri şi o asumare de către ţara noastră a responsabilităţilor pe care le avem pentru cetăţeni”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Bolojan, întrebat dacă va emite săptămâna viitoare hotărâre de guvern pentru alegerile la Primăria Capitalei: Dacă se va decide această situaţie, se va da / A forţa lucrurile n-ar face decât să tensioneze şi mai mult situaţia din coaliţie
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că dacă se va decide situaţia legată de alegerile pentru Primăria Capitalei, va fi emisă săptămâna viitoare o hotărâre de guvern, dar că dacă nu se va ajunge la un acord în coaliţie, a forţa lucrurile nu ar face decât să tensioneze şi mai mult situaţia din coaliţie, ceea ce nu crede că ar fi bine.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă săptămâna viitoare va da hotărâre de guvern pentru organizarea alegerilor la Primăria Capitalei.
”Dacă se va decide această situaţie, se va da. Aşteptăm să se ajungă la o poziţie comună pe această problemă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Solicitat să precizeze de ce anume depinde această poziţie comună, de găsirea unui candidat comun sau de stabilirea unei date, şeful Executivului a răspuns: ”Cred că este bine că în afara problemelor pe care le avem legate de susţinerea unor astfel de proiecte mari, din care unele nu sunt populare, ştiţi foarte bine acest lucru, dacă se mai introduce şi un factor suplimentar de tensiune, există riscul ca lucrurile să se complice şi mai mult”.
El consideră că alegerile pentru Primăria Capitalei trebuie organizate cât mai repede, dar nu vrea să tensioneze şi mai mult situaţia din coaliţie.
”Din punctul acesta de vedere, chiar dacă eu personal consider că alegerile ar trebui organizate cât mai repede, în aşa fel încât să fim în spiritul legii şi să avem un primar cu un mandat stabil în Capitală, pentru că întotdeauna un interimat, indiferent unde este el, nu are autoritatea unui primar care are zeci de mii sau sute de mii de voturi în cazul Bucureştiului în spate. Dar aici, v-am spus, e o problemă de realitate politică şi dacă nu se va ajunge la un acord, a forţa lucrurile n-ar face decât să tensioneze şi mai mult situaţia din coaliţie, ceea ce nu cred că ar fi bine”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că ar stabili data alegerilor pentru Primăria Capitalei în acest an, la sfârşitul toamnei. El a atras atenţia că, în cazul unui proces, Guvernul ar pierde în instanţă şi ar fi obligat să organizeze aceste alegeri.
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL) consideră că cea mai bună opţiune este un candidat comun din partea coaliţiei. la Primăria Capitalei.
În coaliţie sunt dispute legate atât de data alegerilor pentur Primăria Capitalei, cât şi de modul în care partidele membre vor participa la alegeri sau de varianta candidatului comun.
Bolojan: Nu mă surprinde ceva anume în administraţia centrală
Premierul Ilie Bolojan constată că în administraţia centrală e şi minciună, e şi risipă, el admiţând că risipa de bani publici este una dintre cauzele deficitului bugetar. „Nu mă surprinde neapărat ceva anume”, spune Ilie Bolojan, fost preşedinte al CJ Bihor, despre modul în care se lucrează în administraţie la Bucureşti.
Ilie Bolojan a fost întrebat la Prima TV ce l-a surprins mai mult în administraţia centrală, minciuna sau risipa. Premierul, care s-a făcut remarcat ca om de administraţie publică locală, a răspuns că nu l-a surprins ceva anume, pentru că a lucrat cu instituţiile de la Bucureşti atunci când activa la Oradea.
„Sunt de 20 de ani în administraţie. Am lucrat în toţi aceşti ani inclusiv cu Bucureştiul, cu ministere, cu autorităţi, cu agenţii. Deci nu mă surprinde neapărat ceva anume, pentru că m-am lovit de aceste instituţii. Cu siguranţă, în aceşti ani, am avut o risipă la nivel de autorităţi publice, la nivel de stat. Ea este una din cauzele deficitului pe care l-am acumulat şi îl avem în această perioadă şi trebuie să luăm măsuri pentru a elimina această risipă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Acesta a vorbit şi despre minciuna din administraţia statului, arătând, cu un exemplu concret, că aceasta există la nivel înalt.
„În ceea ce priveşte minciuna, astăzi am văzut o discuţie între doi directori, la o şedinţă. Unul spunea că i-a trimis celuilalt nişte note care ţineau de colaborarea dintre ei, celălalt n-a recunoscut, după vreo trei ore am primit o dovadă că i-a trimis şi aşa mai departe. Astea sunt elementele, dar le întâlneşti în orice instituţie, nu este ceva care ţine doar de Bucureşti sau de altă parte, sunt lucruri normale, trebuie să treci peste toate neajunsurile şi să faci ceea ce este necesar”, a adăugat Ilie Bolojan.
Bolojan: România plăteşte, într-un singur an, doar pentru dobânzi, echivalentul autostrăzii Moldovei
Premierul Ilie Bolojan afirmă că România va plăti, anul acesta 11 miliarde de euro dobânzi pentru credite contractate anii trecuţi, suma reprezentând echivalentul costurilor pentru construirea autostrăzii Moldovei. Potrivit premierului, deficitul bugetar din acest an, de 32 de miliarde de euro, nu este cel estimat la construirea bugetului, Bolojan afirmând, în acest context, că cei care anunţă în mod eronat indicatori financiari privind situaţia unei ţări îşi pierd credibilitatea.
„Din păcate, s-a constatat, pe de o parte, că datele după care s-a construit bugetul de la începutul anului n-au corespuns la jumătatea anului, realităţii şi în toamnă ceea ce ştiam la jumătatea anului, din păcate s-a dovedit că nici atunci nu erau aceste date. Acest lucru s-a acumulat şi ca urmare a supraestimării unor venituri şi a subestimării unor costuri”, a afirmat Ilie Bolojan la Prima TV.
Potrivit premierului, în şedinţa de guvern din această săptămână, s-au corectat cu aproape 40% costurile pe care România le plăteşte pentru dobânzi.
Bolojan a afirmat că numai anul acesta România plăteşte, pentru dobânzi, echivalentul autostrăzii Moldovei,
„Gândiţi-vă că acest deficit, care înseamnă 32 de miliarde de euro anul acesta, ne obligă să plătim dobânzi, care reprezintă acoperirea creditelor contractate de România în anii trecuţi de aproximativ 11 miliarde de euro. Asta înseamnă, în termeni care sunt vizibili, autostrada care leagă Bucureştiul de Paşcani, înseamnă autostrada Moldovei, deci, într-un singur an doar din dobânzi. Şi atunci, pentru a trata lucrurile serios, este foarte important că atunci când anunţi nişte indicatori financiari, aceştia să fie validaţi peste un anumit timp de realitate. Dacă nu sunt validaţi de realitate, îţi pierzi credibilitatea în faţa creditorilor, în faţa partenerilor, în faţa societăţii. Şi, din păcate, trebuie să recunoaştem că prin ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani, trebuie să lucrăm mult la recâştigarea credibilităţii. Nu va fi uşor să ne recâştigăm credibilitatea, să oferim date predictibile, care să fie validate peste şase luni sau peste un an de zile. Când vom reuşi asta, înseamnă că am înţeles că gestiunea unei ţări este un aspect care ţine în primul rând de responsabilitate şi de seriozitate”, a adăugat primul ministru, la Prima Tv.
Premierul estimează că, în ceea ce priveşte finanţele, inflaţia şi preţul energiei, „din primăvara anului viitor vor trebui să se vadă primele semne de normalizare, de însănătoşire”
Şeful Guvernului estimează că din primăvara anului viitor se vor vedea „primele semne de normalizare” în ceea ce priveşte finanţele României, dar şi în ceea ce priveşte inflaţia, preţul la energie şi deficitele, cu condiţia ca măsurile propuse să fie continuate.
„Din punctul meu de vedere, pot să prezum că din primăvara anului viitor vor trebui să se vadă primele semne de normalizare, de însănătoşire. Ce înseamnă asta? Înseamnă că inflaţia începe să scadă, înseamnă că nu mai vorbim de tăieri, nu mai vorbim de deficite, ci vorbim de măsuri care să facă economia să stea pe baze mai stabile, vorbim de măsuri care să susţină nişte activităţi economice în domenii unde putem creşte cu rate mari, gen procesarea producţiei agricole în România, înseamnă politici care ne susţin exporturile, înseamnă semne care arată că în domeniul energiei încep să scadă preţurile. Acestea sunt nişte semne pe care le putem vedea cu condiţia ca ceea ce am făcut până acum să fie continuat în lunile următoare de măsuri care să asigure o disciplină fiscală, care să ne scadă în continuare cheltuielile de funcţionare şi de asemenea să fim responsabili, să asigurăm o stabilitate politică pentru că nu sunt nişte ingrediente care s-au inventat în România”, a declarat Ilie Bolojan vineri, la Prima Tv.
Premierul a explicat că măsurile adoptate de România pentru reducerea deficitului bugetar sunt unele pe care şi alte state aflate în situaţii precum cea a României le-au implementat cu succes. El a arătat că au fost analizate decizii luate la nivelul a 15 state.
„Noi am avut toate cele trei probleme complicate, suprapuse, pentru că avem venituri mult mai mici ca pondere din produsul intern brut decât media ţărilor europene. Ţările europene sunt undeva în jur de 40%, noi suntem puţin peste 30%. Avem cheltuieli în general mai mari decât ţările europene, deci am sărit peste cal la capitolul cheltuieli şi am contractat investiţii mult mai mari ca pondere din PIB decât ţările europene. Or, cu toţi cei trei factori, nu ai cum să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta şi de aceea, în această perioadă, am fost puşi efectiv în situaţia, pentru a menţine finanţele României într-o situaţie cât de cât stabilă şi pentru a nu intra într-o formă de incapacitate de plată, să luăm aceste măsuri”, a adăugat şeful Executivului.
Ilie Bolojan a precizat că în viitor nu vor mai creşte taxe, însă trebuie controlate cheltuielile şi făcute reduceri acolo unde, se „risipesc banii” sau unde nu se justifică alocarea unor sume din bugetele publice.
Bolojan, întrebat dacă îşi propune să majoreze pensii şi salarii în mandatul de premier: până la sfârşitul anului 2026, salariile în sectorul public şi pensiile au fost plafonate. Majorările, decise ţinând cont de realităţile economice
Premierul Ilie Bolojan afirmă, întrebat fiind dacă îşi propune să majoreze pensii şi salarii în mandatul său de premier, că până la sfârşitul anului viitor salariile în sectorul public şi pensiile au fost plafonate. Acesta precizează că decizi precum majorări de pensii şi salarii trebuie luate ţinând cont de realităţile economice, fiindcă, în caz contrar, economia reală îţi corectează derapajele.
Ilie Bolojan a fost întrebat vineri, la prima TV, dacă şi-a propus să majoreze pensiile înainte de rotativa guvernamentală.
„Conform deciziilor pe care le-am luat, până la sfârşitul anului 2026, salariile în sectorul public şi pensiile au fost plafonate. În condiţiile în care, la finalul anului 2026, România se va apropia cu deficitul de o valoare care se apropie de 6%, deci scădem cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranţă, vor fi condiţii pentru ca salarizarea în sectorul public şi pensiile să fie majorate, probabil, pe baza unui calcul care ţine cont de rata inflaţiei, care ţine cont de capacitatea de a suporta aceste creşteri într-o variantă sustenabilă”, a răspuns premierul.
Acesta a explicat că, dacă se fac majorări de venituri din bugetul public fără ca acestea să fie sustenabile se generează dezechilibre, iar „nişte măsuri care, aparent, sună bine, mai devreme sau mai târziu, sunt invalidate de economia reală”.
„Şi ceea ce se întâmplă în această perioadă, prin toate măsurile care am fost forţaţi să le luăm, arătăm că economia noastră nu poate suporta lucrurile pe care le-am decis şi, într-o formă sau alta, prin corecţii guvernamentale, astea sunt corecţii relativ controlate sau necontrolat, prin nişte inflaţii care nu mai sunt ţinute sub control sau pentru o incapacitate de plată, economia reală îţi corectează derapajele. Noi nu putem avea mai mulţi bani, de exemplu, la bugetul de stat, decât banii pe care îi luăm sub formă de taxe şi impozite de la oamenii care lucrează în România. Vrem să avem mai mulţi bani la bugetul de stat, să asigurăm asistenţa socială, să facem investiţii, să avem servicii de sănătate mai bune sau de educaţie, înseamnă că ori avem mai mulţi oameni în economie, asta e un lucru foarte important şi trebuie să facem, avem prea puţini oameni în economie, sau impozităm mai mulţi de la cei care lucrează, dar nu putem avea mai mult şi soluţia nu este să luăm impozite mai mari, ci să le încasăm pe cele pe care le-am stabilit şi, prin măsurile pe care le luăm, să ducem mai mulţi oameni în economie”, a subliniat primul ministru.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan: Dacă şi de data asta, lumea politică nu dovedeşte utilitatea, că poate fi şi altfel în serviciul public, vom ajunge în situaţia în care, cu siguranţă, va fi un vot şi mai puternic împotrivă
Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, afirmă că dacă de data aceasta partidele şi politicienii nu vor demonstra că se poate face şi altfel de politică şi nu vor pune ţara „în direcţia bună”, va exista un val împotriva lor mai puternic decât cel de la scrutinele din 2004 şi 2025. Bolojan aminteşte că într-o ţară care nu este bine, nici partidele nu sunt într-o situaţie bună.
„Dacă şi de data asta, lumea politică, care a contribuit la situaţia în care este România, nu-şi dovedeşte utilitatea că poate fi şi altfel în serviciu public, punând ţara pe direcţia bună, atunci vom ajunge în situaţia în care, cu siguranţă, va fi un vot şi mai puternic împotrivă, pentru că şi votul din 2024 şi votul din 2025 a fost totuşi un vot antisistem politic, orice s-ar spune, da? Deci lumea politică, din care provin şi eu, sigur, fiecare cu responsabilităţile noastre, mai are un tren pe care îl mai poate accesa până în 2028, dacă face ceea ce este nevoie, s-ar putea să-i convingă pe români că mai are o valoare de întrebuinţare politică, dacă nu, în mod evident, lucrurile sunt toate premisele să arate altfel, dar asta nu ar fi o problemă, să spunem, că o clasă politică pleacă şi vine altcineva. Problema este să facem ceea ce trebuie pentru ţara noastră”, a afirmat Ilie Bolojan vineri, la Prima Tv.
Acesta a subliniat că dacă ţara nu este bine, nici situaţia partidelor politice nu poate fi una fericită.
„Dacă ţara este bine, partidele s-ar putea să fie mai bine sau mai rău. Dar dacă ţara nu este bine, n-au cum să fie bine partidele. N-are cum să-ţi fie bine într-o ţară în care lucrurile merg prost când şi tu ai contribui la această situaţie şi nu faci ceea ce trebuie ca să colectezi lucrurile”, a adăugat liderul PNL în emisiunea Insider Politic.
Bolojan, despre anularea alegerilor: Principalii responsabili nu sunt serviciile secrete, suntem noi, oamenii politici. Dacă am fi menţinut o cotă de încredere suficient de bună, efectele dezinformării, ale votului anti-sistem ar fi fost mult atenuate
Premierul Ilie Bolojan susţine că principalii responsabili pentru anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 sunt oamenii politici, nu serviciile secrete. ”Dacă am fi menţinut o cotă de încredere suficient de bună, efectele dezinformării ale votului antisistem ar fi fost mult atenuate”, a spus Bolojan, la Prima TV. Şeful guvernului a comparat modul în care politicienii arunca vina pe serviciile secrete cu supărarea primarilor când pierd lupta electorală. ”Când un primar pierde alegerile, nu e de vină el, e de vină electoratul, în accepţiunea primarului. Dar, în fapt, niciun primar nu pierde alegerile fără să aibă şi el o parte de responsabilitate. E uşor să dai vina pe alţii. Trebuie să vedem ce e în răspunderea noastră”, a explicat Bolojan.
”În ceea ce priveşte răspunderi sau aspecte care ţin de ceea ce s-a întâmplat anul trecut, de exemplu, aici nu e neapărat o răspundere, din punctul meu de vedere, care ţine strict de serviciile de informaţii. Aici sunt nişte răspunderi combinate. Gândiţi-vă că într-o ţară în care cota de încredere în lumea politică este la un nivel foarte scăzut, tot ce se spune de natură a diviza societatea respectivă, de natură a-i anunţa pe oameni că guvernările au făcut un lucru pe ascuns, are o credibilitate mult mai mare, prinde rădăcini mult mai puternice, pentru că solul este de aşa natură pregătit încât minciuna şi dezinformarea au un teren fertil. Principalii responsabili pentru acest lucru nu sunt serviciile secrete, suntem noi oamenii politici. Pentru că dacă am fi menţinut o cotă de încredere suficient de bună, efectele dezinformării ale votului antisistem ar fi fost mult atenuate. Adică aici e o discuţie foarte complexă şi principalii vinovaţi pentru situaţia în care o comunitate votează masiv împotrivă, trebuie să fie cei care au fost pe poziţii de decizie în comunitatea respectivă. Ei nu pot să fugă de o răspundere şi asta este situaţia”, a spus Ilie Bolojan, la Prima TV.
De asemenea, premierul a mai fost întrebat dacă, în concluzie, exonerează de vină serviciile secrete pentru anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut.
”Eu nu am exonerat de vină, dar într-o ţară în care lumea politică schimbă alegerile când crede că e cel mai bun lucru, creează nişte aşteptări care nu pot fi onorate, face tot felul de lucruri de genul acesta, normal că generează un vot împotrivă. De cele mai multe ori când un primar pierde alegerile, nu e de vină el, e de vină electoratul, în accepţiunea primarului. Dar, în fapt, niciun primar nu pierde alegerile fără să aibă şi el o parte de responsabilitate. Deci aici e o răspundere, să spunem, difuză şi în mod evident, întotdeauna când serviciile unui stat care gestionează un anumit domeniu sunt mai bine pregătite, anticipează ceea ce se întâmplă, sigur, gestionarea domeniului respectiv este mai bună şi efectele pe care le au anumite acţiuni pot fi diminuate. Dar e uşor să dai vina pe alţii. Trebuie să vedem ce e în răspunderea noastră”, a conchis premierul.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, la Copenhaga, după Comitetul Politic European, că, în cadrul grupului de lucru pe securitate, a prezentat raportul pe care Parchetul General l-a făcut pe tema alegerilor anulate din noiembrie, anul trecut. „Am venit cu documentul şi foarte mulţi dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie şi au zis că vor să o citească în avion, la întoarcere. Deci a existat interes” , a anunţat preşedintele.
Bolojan: Nu mă aştept să închei acest mandat cu o cotă de încredere care să fie la nu ştiu ce nivel/ Important eşti să nu ieşi degeaba prost şi să ştii că ţi-ai făcut datoria
Premierul Ilie Bolojan, preşedinte interimar al PNL, a explicat, într-un interviu acordat la Prima Tv, că ştie că măsuri pe care le-a susţinut îi afectează pe cetăţeni, dar că „nu există alte căi de a corecta lucrurile”. El spune că nu se aşteaptă să încheie acest mandat „cu o cotă de încredere care să fie la nu ştiu ce nivel”, dar pentru el e important să ştie că şi-a făcut datoria pentru comunitate. El a răspuns şi celor care consideră că ascensiunea sa în politica de la Bucureşti ar fi un plan din timp pus la punct, în urma căruia ar urma să ajungă la Cotroceni.
„În mod cert, aceste măsuri care, într-o formă directă sau indirectă îi afectează pe cetăţeni, gândiţi-vă că majorarea cu două puncte a TV-ului, inevitabil, a însemnat o creştere de preţuri, acesta este realitatea, dar nu aveam alte posibilităţi de a corecta lucrurile. Din punctul meu de vedere, cea mai proastă situaţie este că atunci când eşti pe o funcţie publică, să nu faci ceea ce trebuie pentru comunitatea ta, în cazul acesta, pentru ţara ta. S-ar putea ca oamenii să nu-ţi susţină, să spunem, primele măsuri, pentru că ori îi dezavantajează, sau unii nu le înţeleg, sau unii chiar nu au încredere în tine, sau nu sunt de acord cu tine, dar nu există alte căi de a corecta lucrurile decât un pachet sau altul de măsuri, sigur, putem discuta de intensitatea lui, de ordinea în care au fost puse în practică, dar nu există altă situaţie”, a declarat Ilie Bolojan, în emisiunea Insider Politic.
Premierul susţine că pentru el e important să îşi facă datoria pentru comunitate.
„Dacă facem ceea ce este necesar, nici nu mai contează dacă ieşi, cum să vă spun eu, prost sau foarte prost, important este să nu ieşi degeaba prost şi să ştii că atât cât ai fost pe o funcţie o zi, o lună, o sută de zile, să ştii că ţi-ai făcut datoria. (…) Eu am susţinut următoarea metodă de management: dacă vrei să faci ceva, vei deranja pe cineva. Dacă vrei să nu deranjezi pe nimeni, nu o să faci nimic şi la final o să-i deranjezi pe toţi. Eu cred că cetăţenii români, în afară de faptul că nu mă aştept, cum să vă spun, să închei acest mandat cu o cotă de încredere care să fie la nu ştiu ce nivel, se aşteaptă la cei care sunt pe funcţie, la comportamente responsabile, să le spunem care-i situaţia, să le explicăm de ce facem anumite lucruri, dacă anunţăm că vom face un anumit proiect sau altul, să respectăm acest angajament, să-l facem la timp, să-l facem bine şi la final, doar în felul acesta le-am putea recâştiga încrederea”, a adăugat premierul.
În ceea ce priveşte faptul că unele dintre acţiunile şi măsurile sale ar putea afecta partidul din care face parte, premierul a explicat că pe primul plan este comunitatea, nu partidul.
„Trebuie să fii realist când eşti în politică. Când termenul de valabilitate este destul de scurt, trebuie să fii conştient că nu o să ieşi din statistică. Sunt foarte puţini care fac asta. Ideea este să nu ocupi degeaba perioada respectivă. În ceea ce mă priveşte, ordinea mea de priorităţi, chiar dacă sunt de 30 de ani în PNL, a fost pe locul întâi comunitatea, pe locul doi ţara şi abia pe locul trei partidul şi eu cred că dacă asta este ordinea de priorităţi, cetăţenii la un moment dat percep că acel om, care chiar dacă face parte dintr-un partid politic, tratează lucrurile după această ierarhie, este ierarhia corectă şi într-o formă sau alta, când ajung să voteze politic, se gândesc cum îl pot recompensa pentru această ordine de priorităţi. Important este ca ţara noastră să treacă bine peste această perioadă”, a subliniat Bolojan.
Şeful Guvernului a catalogat drept „fantasmagorii” ideile conform cărora ascensiunea sa în politică ar fi rezultatul unui plan bine pus la punct, care prevedea cî va deveni premier sau preşedinte al ţării.
„Gândiţi-vă că dacă aş fi dorit să candidez la funcţia de preşedinte, aş fi putut să o fac acum câteva luni de zile, când din toate analizele sociologice ar fi fost, să spunem, un culoar favorabil. Dar uneori, cum să vă spun, în viaţă nu este totul programat şi uneori ţi se întâmplă nişte lucruri la care nu te-ai aşteptat şi am fost pus cel puţin de un an de zile încoace într-o situaţie în care am luat decizia să reprezint judeţul Bihor în Parlament după o experienţă de 20 de ani în administraţie. Între timp a fost o cascadă de evenimente care m-au trimis peste tot. Astea sunt pur şi simplu nişte fantasmagorii. Gândiţi-vă că cine ar fi putut anticipa când ai decis că vei candida la Senat cu o campanie în care le spuneai în toate întâlnirile oamenilor că lucrurile nu merg bine, că trebuie corectate şi aşa mai departe, deci făceai un fel de anticampanie, că vom ajunge cu turul 2 la prezidenţiale anulat că preşedintele Iohannis va dimisiona. Astea sunt pur şi simplu nişte fantasmagorii şi chiar nimeni nu s-a putut gândi la astfel de evoluţii. Dar v-am spus, chiar dacă uneori nu există o planificare în carieră, important este că dacă ai, să spunem, onoarea să ocupi un anumit portofoliu, chiar dacă temporar, să faci ceea ce ţine de tine să-i respecţi pe oamenii care te-au votat sau care îşi pun încrederea încă în oamenii politici”, a adăugat preşedintele interimar al PNL.
Premierul Bolojan explică de ce serviciile secrete au primit fonduri la rectificarea bugetară: Au rămas fără bani de salarii / Ce spune despre Zbârcea şi Lazurca
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, la rectificarea bugetară, Guvernul a alocat mai mulţi bani pentru serviciile secrete pe motiv că nu-şi puteau ”acoperi integral salariile”, ca urmare a majorărilor oferite de Guvernul Ciolacu în 2024, an cu patru rânduri de alegeri. Despre numele vehiculate public pentru şefia serviciilor secrete, Ilie Bolojan susţine că nu l-a întâlnit niciodată pe avocatul Gabriel Zbârcea. În schimb, pe Marius Lazurca l-a întâlnit când era ambasador la Budapesta şi îl consideră ”un om serios şi un diplomat de valoare al ţării noastre”. Întrebat de ce preşedintele Nicuşor Dan nu a făcut încă propuneri pentru conducerea serviciilor secrete, premierul Ilie Bolojan a răspuns: ”Unele decizii se iau mai repede, altele mai târziu. Domnul preşedinte va face propunerile atunci când va considera de cuviinţă”.
Insider politic: De ce aţi alocat bani în plus pentru serviciile secete la rectificarea bugetară?
Ilie Bolojan: Toate instituţiile care au fost în situaţia de a nu-şi putea acoperi integral salariile, au primit sumele în aşa fel încât să putem să asigurăm plata salariilor. La multe instituţii din sfera de ordine publică, datorită creşterii salariilor din primăvara anului trecut, prin efectul de anualizare – chiar dacă salariile n-au crescut, dar fondul total de salarii şi de pensii în sectorul public, pentru că creşterile au fost făcute în primăvară, sau în septembrie(la pensii), au crescut bugetele pentru că ele s-au aplicat din ianuarie până la final anului. Şi de aici au apărut în multe zone aceste diferenţe. Asta este explicaţia.
Insider politic: Ce vă spune numele Zbârcea?
Ilie Bolojan: La ce vă referiţi?
Insider politic: La acea vizită a preşedintelui Nicuşor Dan la Palatul Victoria.
Ilie Bolojan: Eu nu am avut ocazia să îl cunosc pe domnul Zbârcea. Nu am discutat niciodată cu dânsul.
Insider politic: Dar pe domnul Lazurca îl cunoaşteţi?
Ilie Bolojan: Pe domnul ambasador Lazurca, da. L-am cunoscut când era, cred, ambasador la Budapesta. Am avut o colaborare bună cu dânsul, eu fiind primar în Oradea. Şi îl consider un om serios şi un diplomat de valoare al ţării noastre, un om experimentat.
Insider Politic: Bun pentru şefia SIE?
Ilie Bolojan: Propunerile pentru şefia serviciilor de informaţii, aşa cum prevede legislaţia noastră, le face preşedintele României. Şi când domnul preşedinte al României va considera că are persoanele potrivite, cu siguranţă va iniţia un dialog cu principalele forţe parlamentare, pentru că aceste propuneri trebuie votate în Parlament. Şi sunt convins că atunci când ele vor fi făcute, cu siguranţă va exista o majoritate care să le valideze.
Insider politic: Dar nu credeţi că trebuiau fi făcute deja?
Ilie Bolojan: Aici e o problemă de analiză. Unele decizii se iau mai repede, altele mai târziu. Domnul preşedinte va face propunerile atunci când va considera de cuviinţă. Astea sunt datele.
Avocatul Gabriel Zbârcea a fost vehiculat în spaţiul public ca posibilă propunere pentru şefia SRI, serviciu care nu are conducere civilă din vara anului 2023, când Eduard Hellvig a demisionat din funcţie. Totodată, ambasadorul Marius Lazurca a fost numele vehiculat pentru şefia SIE, instituţie condusă în acest moment de Gabriel Vlase, fost parlamentar PSD. La mijlocul lunii septembrie, preşedintele Nicuşor Dan a semnat decretul de rechemare a lui Marius Lazurca din postul de ambasador în Mexic. „Consider că poate ajuta mai mult dintr-o poziţie centrală”, a spus preşedintele, la Antena3 CNN, întrebat dacă îl va numi pe Lazurca la conducerea SIE.
Bolojan, despre relaţia cu preşedintele Nicuşor Dan: Avem un dialog bun. Abordările legat de modul în care rezolvi o problemă pot fi diferite. Cel mai important aspect este să conştientizezi care este problema, aici nu există abordări diferite
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu acordat Prima Tv, despre relaţia cu preşedintele Nicuşor Dan şi despre faptul că acesta a avut ieşiri publice în care a susţinut că unele lucrurise puteai face şi altfel, în ceea ce priveşte unele măsuri luate de Guvern. „Abordările legat de modul în care rezolvi o problemă pot fi diferite. Cel mai important aspect este să conştientizezi care este problema, aici nu există abordări diferite”, spune primul ministru.
„Am în permanenţă discuţii cu domnul preşedinte, avem un dialog bun, colaborăm instituţional, cele două instituţii lucrează din interesul ţării noastre şi şi uman am avut o colaborare bună. Acum legat de o abordare sau alta, gândiţi-vă de exemplu că atunci când discuţi de reduceri de cheltuieli. (…) Abordările legat de modul în care rezolvi o problemă pot fi diferite. Cel mai important aspect este să conştientizezi care este problema, aici nu există nici în raporturile din interiorul coaliţiei, nici în raporturile dintre coaliţie şi domnul preşedinte abordări diferite. Cu toţii suntem de acord care sunt problemele noastre, deficitul şi aşa mai departe”, a afirmat Ilie Bolojan la Prima Tv.
Acesta susţine că soluţiile pentru problemele ţării pot fi văzute „dintr-o perspectivă sau alta”.
„Fiind responsabili direct de formarea bugetului, de rectificările bugetare, de negocierile directe cu Comisia Europeană pe o componentă sau alta, a trebuit să-mi asum răspunderea într-o situaţie dată pentru o măsură sau alta şi aceste măsuri au fost luate ca urmare a concluziilor acestor discuţii, a negocierilor care au avut loc şi nu am avut o marjă mare de mişcare. Aceasta este realitatea”, mai declară şeful Executivului.
Premierul răspunde celor care îl cataloghează drept o persoană „inflexibilă”: Am încercat să nu confund flexibilitatea cu neseriozitatea, întotdeauna; poate unii o confundă şi am încercat să tratez lucrurile cu seriozitate
Premierul răspunde, într-un interviu acordat Prima TV, celor care îl cataloghează drept o persoană „inflexibilă”. „Am încercat să nu confund flexibilitatea cu neseriozitatea întotdeauna, poate unii o confundă şi am încercat să tratez lucrurile cu seriozitate”, argumentează Ilie Bolojan, precizând că în discuţiile din cadrul coaliţiei care formează guvernul pe care îl conduce. a existat ”o anumită flexibilitate”, dar care trebuie bazată pe date.
„Aici pot fi mai multe aspecte: unele de percepţii care sunt formate din afară, etichete care încearcă să ţi se pună, dintr-un anumit stil pe care îl are fiecare om şi altele pur şi simplu din nişte calităţi pe care trebuie să le ai ca să duci proiecte la capăt, dacă poţi să fii perseverent sau poţi să pari că eşti inflexibil, de exemplu. Am încercat să nu confund, cum să vă spun eu, flexibilitatea cu neseriozitatea întotdeauna, poate unii o confundă şi am încercat să tratez lucrurile cu seriozitate, iar atunci când am fost convins că un lucru trebuie făcut, cum este să reduci cheltuielile când ai 30 de miliarde pe care le împrumuţi în fiecare an şi îngropi România în dobânzi care vor jugula dezvoltarea în anii următori, aici sunt inflexibil pentru că nu se poate altfel. Uitaţi-vă unde am ajuns, deci aici nu e vorba de flexibilitate”, a afirmat Ilie Bolojan, la Prima Tv.
Acesta a subliniat că eticheta de „inflexibil” poate fi legată şi de stilul personal al fiecăruia. Bolojan a dezvăluit despre sine că, în calitate de cumpărător, nu negociază, iar atunci când el este cel care face o ofertă calculează în aşa fel în aceasta „să fie cât mai corectă posibil, cât mai bine argumentată”.
„Şi vin cu o ofertă şi sigur că pare că sunt inflexibil pentru că este la nivelul de jos. Deci nu este un bluf din care pot să spui ”Facem o reducere de 25%” dar de fapt cedăm până la 10%. Nu! Dacă se propune o reducere de 25% undeva, înseamnă că din calcule chiar pleacă 10%. Nu, chiar se justifică că sunt 25%. Aici nu ne jucăm cu aceste lucruri. Dar v-am spus în această poziţie în care sunt, în care practic trebuie să creez un consens în coaliţie, indiferent ce se spune, am constatat că cel puţin până acum, cu toate discuţiile care au avut loc, coaliţia a luat nişte decizii, deci înseamnă că a fost o anumită flexibilitate, dar ea trebuie bazată pe date, pe argumente pe lucruri care stau în picioare”, mai spune primul ministru.
Bolojan despre o eventuală demisie: Dacă se va pune vreo astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, vineri, la Prima Tv, despre ideea unei demisii în urma unei eventuale decizii de neconstituţionalitate a legii care modifică pensiile magistraţilor. „Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă”, spune Bolojan.
Întrebat dacă mai ia în calcul demisia în situaţia în care CCR declară neconstituţională legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor, premierul Ilie Bolojan a răspuns: „Să ştiţi că eu nu am spus asta, am spus că în condiţiile în care vii cu proiecte de lege importante care nu sunt validate, ai o problemă de legitimitate de a lua alte măsuri. Dar dacă se va pune vreo astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă” .
Bolojan s-a declarat optimist că decizia CCR va fi una în urma căreia actul normativ va intra în vigoare.
Acesta a adăugat că nu ştie de ce Curtea Constituţională a amânat decizia privind constituţionalitatea legii care modifică pensiile magistraţilor, subliniind că, atunci când a propus fiecare proiecte de lege, a încercat să respecte legile şi deciziile anterioare ale CCR.
CCR este aşteptată să se păronunţe în 8 octombrie asupra legii care modifică condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
