În China, criza sănătății mintale se agravează. Cum o alimentează guvernul comunist

Sursa: Pixabay

<< Nu este surprinzător faptul că, în China, este în creștere cererea pentru ședințe de psihoterapie. Să-i luăm în considerare pe locuitorii din Shanghai, care au suferit recent din cauza multor luni de izolare. Acum sunt liberi să circule, dar încă sunt testați în mod constant pentru Covid-19, iar dacă rezultatul e pozitiv, ajung într-un centru de izolare. O mare parte din populația Chinei a cunoscut o formă de izolare anul acesta. Dacă virusul nu provoacă destulă angoasă, există și economia aflată în dificultate. Rata șomajului în rândul tinerilor din China a crescut la 18,4%, fiind cea mai mare rată înregistrată. Totuși, nu e cazul ca oamenii să se plângă prea mult, ca nu cumva statul să observe. Cenzura, supravegherea și opresiunea, în creștere chiar înaintea congresului Partidului Comunist de la sfârșitul acestui an, se adaugă anxietății >>, notează The Economist

<< Sănătatea mintală colectivă a Chinei părea să fie în scădere chiar înainte de pandemie. În Shanghai, rata sinuciderilor a crescut din 2009. Iar Covid, fără ca asta să fie ceva surprinzător, nu a ajutat la diminuare. Sinuciderile din Wuhan, orașul în care virusul a fost identificat pentru prima dată, au fost cu 79% mai mari în primul trimestru al anului 2020 (când orașul era închis) decât în ​​aceeași perioadă cu un an mai devreme. Când Shanghai a intrat în izolare, în aprilie, un sondaj făcut printre locuitori a constatat că peste 40% erau expuși riscului de depresie. În Shanghai, căutările de „consiliere psihologică”, pe Baidu, principalul motor de căutare din China, au crescut cu 253% în acea lună.

China a parcurs o cale lungă de la epoca Mao, când psihologia a fost scoasă în afara legii, iar cei care sufereau de boli mintale erau acuzați că nu au zel revoluționar. În ultimii ani, guvernul a adoptat legi care promovează sănătatea mintală și și-a stabilit obiective conexe, cum ar fi tratarea mai multor persoane care sunt deprimate și creșterea numărului de lucrători în domeniul sănătății mintale. Dar guvernul însuși este o mare parte a problemei. Nu doar izolările și opresiunea duc la anxietate și depresie. Partidul încearcă, de asemenea, să folosească psihoterapia pentru a forma cetățeni supuși, conservatori din punct de vedere social.

În unele cazuri există ecouri ale trecutului. Dizidenții, de exemplu, au fost internați în spitale de psihiatrie împotriva voinței lor. În 2018, Dong Yaoqiong a difuzat un videoclip cu ea stropind cu cerneală pe un afiș al președintelui Xi Jinping în timp ce acuza partidul de „controlul gândirii”. Bărbați în uniformă au prins-o apoi și (fără nicio urmă de ironie) au băgat-o într-o clinică de psihiatrie. Anul trecut, Li Tiantian și-a exprimat online sprijinul pentru un profesor din Shanghai, care fusese demis pentru că ceruse mai multe studii asupra numărului oficial de decese în masacrul de la Nanjing asupra civililor chinezi de către soldații japonezi, din 1937. Poliția a pătruns forțat în casa lui Li și a dus-o la un spital de psihiatrie (statul a spus că își dăduse acordul voluntar).

Adesea, tacticile statului sunt mai subtile. După un cutremur din provincia Sichuan, în 2008, terapeuților li s-a ordonat să îndrume părinții să nu se plângă de școlile prost construite care se prăbușiseră peste copiii lor. Într-un efort de a promova stabilitatea socială, terapeuții sunt angajați de instanțe pentru a convinge persoanele care doresc să divorțeze – mai adesea femeile decât bărbații – să rămână căsătoriți. Consilierii de orientare din școli au primit premii pentru că i-au îndepărtat pe adolescenți de homosexualitate, care nu este în concordanță cu valorile conservatoare ale partidului.

„Dacă nu sunt atent, pot deveni cu ușurință instrumentul lor de control”, i-a spus lui Li Zhang un terapeut al poliției. Zhang, antropolog la Universitatea Davis din California, a scris o carte despre politica psihoterapiei, intitulată „China anxioasă”. Terapeutul (una dintre multele persoane cu care Zhang a vorbit pentru carte) își făcea griji că va trebui să depună rapoarte ofițerilor superiori de poliție despre conversațiile sale cu pacienții. Asta nu încurajează încrederea, darămite vindecarea.

Terapeuții legitimi se află într-o situație dificilă. Până în 2017, cerințele pentru certificarea în consiliere psihologică erau minime. Beneficiau impostorii, profitorii și cei cu puțină experiență. De atunci, China a abandonat acest sistem, dar nu l-a înlocuit cu un nou proces de certificare. „Nu e de mirare că mulți oameni obișnuiți nu au încredere în terapeuți”, spune Zhang.

Chiar și terapeuții care lucrează în afara instituțiilor guvernamentale simt presiunea de a promova „energia pozitivă”, unul dintre termenii favoriți ai lui Xi. Înainte de pandemie, el a ordonat presei să propună povești inspiraționale în ,loc de știri negative. Acel demers a fost exagerat de când a sosit Covid-ul. În timpul izolării din Wuhan, responsabilii de partid au sugerat o campanie de „educare a recunoștinței”, locuitorii fiind învățați să-i mulțumească lui Xi și partidului pentru gestionarea pandemiei. În timpul izolării din Shanghai, videoclipurile cu copii care cântă o melodie numită, „Ascultă-mă și spune mulțumesc”, pentru lucrătorii din domeniul sănătății, au devenit virale. Între timp, au fost cenzurate nenumărate plângeri online despre lucrătorii din domeniul sănătății, care pătrund în casele oamenilor, despre uciderea animalelor de companie și despre luarea hranei rezidenților.

Terapeuții descriu acest lucru ca pe un fel de manipulare, în care statul încearcă să-i facă pe cetățenii suferinzi să se îndoiască de propriile sentimente. Un caz extrem a apărut în luna mai, când o jurnalistă de la Wenhui Daily, un ziar de stat, a murit. Ea scrisese articole care lăudau lupta împotriva Covidului din Shanghai chiar până la moartea ei, care a fost raportată ca fiind un atac de cord. Unii apropiați cred că a fost sinucidere. Nu este neobișnuit ca furia oamenilor față de politicile guvernamentale iraționale să se transforme în neputință, spun terapeuții. „Ce poți face? Te superi în zadar”, spune un terapeut din Shanghai. „Așa că renunți la asta și treci la următoarea etapă, care este tristețea”. Activiștii chinezi au de mult timp un termen pentru asta: zhengzhixing yiyu (depresia politică). Acum, mulți oameni obișnuiți se confruntă și ei cu asta. >>

Ucrainenii nu vor accepta niciodată o altă pace falsă cu Putin

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here