ACTUALIZARE
Acest text a fost scris cu câteva zile în urmă, dar în acest moment lucrurile arată chiar mai rău.
Liderul AUR, George Simion, are șanse de a intra în turul doi al prezidențialelor, iar partidul său are astfel ocazia de a beneficia de un plus de elan în scrutinul parlamentar din duminica următoare.
În același timp, liderul AUR, George Simion, este unul dintre ventilatoarele de aur ale narațiunilor propagandei ruse în România, este un critic fervent al sprijinirii Ucrainei de către România, este un critic feroce al conducerii și direcției pro-occidentale a Republicii Moldova. Totodată, a cerut la un moment dat chiar ca Bucureștiul să taie sprijinul acordat Chișinăului, fapt cu atât mai revelator căci la acel moment moldovenii se confruntau cu presiunea crescândă pusă de războiul din Ucraina și de ingerințele Moscovei. Între timp, presiunea și ingerințele au atins maximul și merg tot în sus.
Cu atât mai interesant este acest ultim aspect, cel legat de atitudinea lui Simion față de Republica Moldova, cu cât moldovenii, spre deosebire de George Simion, au, în majoritatea lor, o cu totul altă părere.
În ultimii ani, moldovenii au votat-o de două ori președinte pe Maia Sandu și, recent, au aprobat referendumul pro-UE organizat de Maia Sandu. Există, desigur, și moldoveni care nu au votat-o pe Maia Sandu, dar aceia l-au votat pe candidatul agreat de Kremlin.
Trei observații merită subliniate:
- Poate George Simion să fie credibil când atacă administrația pro-Vest de la Chișinău, în contextul în care majoritatea moldovenilor au votat totuși de două ori rămânerea la putere a acestei administrații? Știe George Simion mai bine decât moldovenii înșiși ce e bine și ce nu e bine pentru ei? Este Simion mai în măsură decât moldovenii care trăiesc peste Prut să măsoare toxicitatea influenței Rusiei în Republica Moldova?
- Apoi, nu este oare suspect faptul că un individ care pretinde că e mare patriot român și degrabă iubitor de românii de aici și de peste Prut are totuși o viziune apropiată tocmai de cea a electoratului pro-rus de peste Prut, cu privire la direcția pe care o are Republica Moldova sub conducerea Maiei Sandu?
- În fine, George Simion pretinde că este unionist, partidul său la fel, colegul lui de partid, Claudiu Târziu, are chiar planuri despre cum să facă unirea: discutând cu Moscova. Păi chestiunea e simplă și aici: politica de lung parcurs a Rusiei a fost mereu aceea de a detașa teritorii și de a devide, pentru a stăpâni, popoare. Cu România chiar i-a reușit, luându-i acum peste 80 de ani ceea ce azi poartă denumirea oficială de Republica Moldova. Dar Rusiei i-a reușit, 50 de ani mai târziu, și cu Republica Moldova, decupând din ea ceea ce azi poartă denumirea de carton, Transnistria. Cum poate crede careva, dintre cei care duminică merg la urne pentru a vota un nou președinte al României, că Simion, Târziu, AUR vor unirea și vor face unirea, când ei, iată, deservesc interesele puterii care întâi a secționat România, apoi a împiedicat și reunificarea, și revenirea Tezaurului?
Mai departe, să ne întoarcem o clipă și la Ucraina.
Este deja binecunoscută poziția anti-ucraineană a lui George Simion.
Este binecunoscut și faptul că, în septembrie, europarlamentarii AUR au votat contra unei rezoluții a Parlamentului European, care cerea SUA să ridice restricțiile impuse Kievului de a lovi ținte militare legitime de pe teritoriul Rusiei (restricții în sfârșit ridicate de Washington).
Este un fapt și că Claudiu Târziu a făcut furori în presa rusă, care i-a apreciat cum se cuvine pofta de a smulge teritorii de la Ucraina.
Probabil că, prin comparație cu Simion și Târziu, până și Serghei Lavrov îi pare uneori repetent lui Putin, sub aspectul adeziunii sincere la interesele imperialiste ale Rusiei și a eficienței promovării lor.
Nu în ultimul rând, poziția pro-rusă a candidatului George Simion devine cu atât mai stridentă cu cât e proiectată pe contextul actual.
Un context în care vedem deja numeroase țări, altele decât tradițional fruntașele state baltice, care au demarat pregătirea populației, a mediului de afaceri și a armatei pentru o eventuală confruntare militară cu Rusia, în caz că Ucraina pică.
<span;>Germania, Polonia, Suedia, de pildă, sunt în plină logică de pregătiri intense și în detaliu.
Or, la președinția României candidează – repet, cu șanse de a intra în turul doi – un individ care, din contră, facilitează jocul Rusiei în România, Republica Moldova și Ucraina.
George Simion constituie un pericol real pentru țara și pentru concetățenii lui. Dacă ar deveni președinte, George Simion ar pune totodată România într-o situație fără precedent în lumea asta: are interdicție de intrare în două țări-cheie, Republica Moldova și Ucraina.
Nu ne putem imagina măcar ce fel de relații am putea avea cu aceste două țări vecine dacă individul ar ajunge șeful statului. E imposibil de imaginat cum ar putea servi un asemenea președinte interesele propriei țări în cele două țări de care suntem atât de intim, de strategic și, în virtutea geografiei și istoriei, atât de inevitabil și irevocabil legați.
La începutul anului, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a lămurit cum stau lucrurile cu candidatul AUR: “Instituţiile statului au determinat că George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova şi acest lucru i-am comunicat şi premierului Ciolacu”.
Doar că Ciolacu are cu totul alte planuri. Iar cultivarea lui Simion este piesa de rezistență.
