<< Având în vedere relația politică profundă și largă dintre Ungaria și China, ne putem aștepta ca influența Chinei să joace un rol important în poziția pro-China a Budapestei. Într-adevăr, guvernul ungar și-a exprimat în mod clar sprijinul față de Beijing în unele probleme internaționale controversate. De exemplu, obiecția Budapestei a blocat Uniunea Europeană să emită un comunicat comun care condamnă aspru abuzurile asupra drepturilor omului, din China. De asemenea, Ungaria a fost prima țară din UE care s-a alăturat controversatei inițiative Belt and Road, iar guvernul ungar a evitat să critice militarismul Beijingului în Marea Chinei de Sud. În aceste cazuri și în altele, Budapesta s-a comportat ca un cal troian în sistemul de alianțe occidentale >>, arată o analiză CEPA.
<< Chiar și așa, în Ungaria, China nu derulează în mod proactiv operațiuni sistematice de influență malignă. Acțiunile sale sunt sporadice, instrumentele sale sunt rudimentare și lipsite de dinți, iar în Ungaria publicul la care China poate ajunge este extrem de limitat. Sursa reală a influenței aparente a Chinei, în Ungaria, este o versiune ciudată, corodată, a soft power; conducerea și realizările Partidului Comunist Chinez oferă un model atractiv pentru Fidesz, partidul de guvernământ al Ungariei, și pentru liderul său, prim-ministrul Viktor Orbán.
Metodele, instrumentele și tacticile PCC de promovare a influenței maligne
Cooperarea de bunăvoie a guvernului ungar cu Beijingul a însemnat că China nu are nevoie să influențeze direct sau să intervină activ în dezbaterile interne ale Ungariei pentru a schimba percepțiile publice. În ultimul redeceniu, activitățile chineze din Ungaria au generat puțin soft power clasic, astel că Ungaria nu reprezintă un caz special în acest sens.
În ultimii ani, Ungaria a fost adesea acuzată că a vândut unitatea UE în schimbul unor avantaje comerciale și de investiții din partea Chinei. Din 2010, guvernul ungar și-a anunțat în mod repetat încercările de a crește exporturile către China, dar, în ciuda mărețelor anunțuri comerciale, China este încă departe de a fi unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Ungariei. În 2010, ponderea Chinei în totalul exporturilor maghiare a fost de 1,61%, până în 2020 abia urcând la 1,72%.
Când vine vorba de relațiile de investiții, promisa pleașcă a capitalului chinez nu a ajuns niciodată în Ungaria, iar ISD-ul Chinei joacă doar un rol marginal în țară. Chiar și cele mai optimiste estimări ale guvernului ungar sugerează că valoarea totală a capitalului chinez este sub 4,4 miliarde de dolari, aproximativ 4% din totalul ISD din țară. În comparație, Japonia sau Republica Coreea au investit sume similare în Ungaria, în timp ce investițiile germane se ridică la aproximativ 29,6 miliarde de dolari. În concluzie, relațiile comerciale și de investiții dintre China și Ungaria sunt atât de slabe, încât Beijingul cu greu ar putea folosi măsuri economice pentru a constrânge sau chiar influența luarea deciziilor la Budapesta.
Numărul studenților chinezi din Ungaria a crescut rapid, ajungând în 2020 la 2.723, de la 272 în 2010. În Ungaria au fost înființate multe instituții culturale și educaționale, inclusiv cinci institute Confucius, mult pentru o țară de 10 milioane de locuitori. Cu toate acestea, asemenea institute tind să ajungă doar la cei deja interesați de cultura chineză, în timp ce majoritatea maghiarilor nu au auzit niciodată de institutele Confucius: oficialii unuia au recunoscut, în privat, în 2018, că de-a lungul unui an le frecventau regulat aceleași aproximativ 500 de persoane. Institutul China-CEE al Academiei Chineze de Științe Sociale a fost înființat la Budapesta în 2017. Acesta publică briefing-uri despre relațiile dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, scrise de experți locali și regionali plătiți de guvernul chinez. În urma unei întâlniri cu Orbán, Universitatea Fudan a anunțat, în 2020, că, până în 2024, va înființa un campus la Budapesta. Prin bursa Huawei Seeds for the Future, 10 studenți maghiari cu specializare în programe de tehnologie a informației și comunicațiilor pot vizita China în fiecare an (sau cel puțin puteau face asta înainte de pandemie), în timp ce, din 2016, un alt investitor important, Wanhua-BorsodChem, a oferit burse modeste, de 50 până la 150 USD pe lună, pentru studenții maghiari în inginerie chimică.
China nu s-a angajat într-o campanie majoră de diplomație publică în Ungaria. Fostul ambasador chinez Duan Jielong a publicat câteva articole de opinie într-un cotidian maghiar și a dat interviuri site-urilor de știri și posturilor de radio. În aparițiile sale publice, el a mulțumit Ungariei pentru ajutor și a cerut solidaritate în lupta împotriva pandemiei, repetând în general punctele de discuție oficiale ale Chinei. În ceea ce privește impactul potențial al unor astfel de publicații, un articol de opinie de pe pagina de Facebook a ambasadei a primit doar două comentarii, șapte distribuiri și 22 de reacții. Succesorul lui Duan, Qi Dayu, a continuat practica de a publica articole de opinie, contribuind cu șase articole în ziare între aprilie și septembrie 2021. Impactul său, de asemenea, a fost minim, sau chiar contraproductiv, deoarece numărul de aprecieri și distribuiri a fost în medie de 16,6 și, respectiv, 0,1 pe articol. Cele mai multe comentarii — „Virusul Covid: fabricat în China”, „Conținut plătit de PCC”, „Isuse! De parcă aș fi citit Pravda sub Hrușciov”, „scursură comunistă”, etc. — erau ofilite.
Chiar și în timpul pandemiei de COVID-19, China a păstrat un profil scăzut, cu excepția unei scurte dispite online cu Ambasada SUA de la Budapesta. Precum în majoritatea celorlalte țări europene, Ambasada Chinei în Ungaria a ajuns cu întârziere pe Facebook și Twitter, deși a fost foarte activă pe Twitter de atunci, postând aproximativ trei până la cinci tweet-uri pe zi. Paginile de socializare ale Ambasadei Chinei au un număr mic, dar aparent în creștere, de urmăritori, iar majoritatea covârșitoare a adepților nu sunt maghiari, sau chiar oameni reali cu profiluri reale. Și Twitter în sine are doar câteva mii de utilizatori activi în Ungaria. Între timp, pagina de Facebook a Ambasadei Chinei are 1.800 de urmăritori, iar conținutul său aproape reflectă contul său de Twitter, cu aceleași știri despre politica chineză, lupta împotriva COVID-19 și aceleași videoclipuri sau alte știri legate de frumusețea Chinei, tehnologie și viața de zi cu zi.
Deși Ungaria găzduiește cea mai mare comunitate chineză din regiunea ECE, diaspora chineză nu face nimic pentru a modela imaginea Chinei, abia răspândind știri despre China, în Ungaria. Ambasada Chinei la Budapesta cooperează cu diaspora chineză locală în organizarea de evenimente culturale, cum ar fi festivaluri de primăvară, dar acestea sunt destinate în principal comunității chineze însăși și maghiarilor interesați de cultura chineză.
Măsuri de atingere a influenței
În ciuda legăturilor puternice dintre Budapesta și Beijing, maghiarii au multe rezerve cu privire la China și sistemul său politic. Într-un sondaj Eurobarometru din 2017, realizat la nivelul UE, jumătate dintre respondenții maghiari au raportat sentimente negative față de China, în comparație cu 40% cei cu o perspectivă pozitivă. Într-un sondaj similar, doar 25% dintre maghiari au fost de acord că menținerea unor relații puternice cu China servește interesele țării lor, în timp ce 32% nu au fost de acord. Aceasta a fost cea mai mică pondere din rândul țărilor Visegrad, după constatările Institutului China-CEE, ale cărui cercetări sugerează că doar 35% dintre maghiari văd relația dintre Ungaria și China ca fie apropiate, fie foarte apropiate.
Pandemia de COVID-19 a afectat imaginea Chinei în Ungaria. Într-un sondaj recent, 31% dintre maghiari au spus că opiniile lor despre China s-au deteriorat în cei trei ani anteriori lunii septembrie 2020, în timp ce doar 15% au spus că percepția lor despre Beijing s-a îmbunătățit. În Ungaria, părerile despre China urmează linia diviziunilor politice interne, alegătorii partidului de dreapta, Fidesz, aflat la guvernare fiind de departe cei mai înclinați. Unii alegători de stânga (Coaliția Democrată și Partidul Socialist) aparțin și ei grupului pro-China, în timp ce alegătorii tuturor celorlalte partide sunt suspicioși față de China. În ceea ce privește COVID-19, în ciuda efortului puternic al guvernului ungar de a da vina pe UE pentru eșecul său de a lupta eficient împotriva pandemiei, aproape 65% dintre respondenții chestionați în toamna anului 2020 au fost de acord că UE a ajutat considerabil în lupta împotriva virusului. Prin comparație, doar 55% au spus că China a ajutat foarte mult.
Nici acoperirea media a Chinei, în Ungaria, nu este pozitivă, așa cum a arătat proiectul MapInfluenCE. Deși acoperirea generală a Chinei, din 2010 până în 2017, a fost în mare parte neutră și s-a concentrat în mare parte pe economie și comerț, atunci când vine vorba de articole care se concentrează pe probleme politice, imaginea este foarte diferită. În perioada analiztă, au existat de trei ori mai multe articole cu știri negative pe valori și probleme politice decât cele pozitive. În plus, proporția știrilor negative (care indică polaritatea discursului asupra Chinei) a crescut constant, iar ponderea articolelor negative a crescut la 15%, față de 5% știri pozitive până în 2017. O nouă cercetare a MapInfluenCE arată că nu s-au schimbat prea multe în media maghiară. Mass-media guvernamentală încă difuzează mai multe povești pozitive pe probleme legate de China decât mass-media de opoziție și independentă, chiar dacă mass-media guvernamentală rareori laudă China însăși. În schimb, subliniază succesele politicii externe a Ungariei în relațiile mai strânse cu China și subliniază importanța legăturilor economice și politice. Desigur, publicul acestor surse media poate dezvolta sentimente pozitive față de China însăși atunci când i se spune în mod repetat că a avea relații strânse este bine pentru Ungaria.
Publicul și populațiile țintă
După cum am menționat, în Ungaria narațiunea pro-China este modelată de guvernul ungar însuși și nu de partea chineză. Cabinetul Orbán a subliniat importanța relațiilor chino-ungare din 2010 și a strategiilor de politică externă ale guvernului, precum Deschiderea spre Est sau aderarea Ungariei la Inițiativa Belt and Road ori Banca Asiatică de Infrastructură și Investiții; toate modelează o narațiune pro-China în comunicarea guvernamentală și în mass-media pro-guvernamentală. Pe lângă admirația sa aparent autentică pentru sistemul chinez, Orbán poate lăuda China prin contrast cu un Occident în colaps.
Concluzie
În concluzie, China deține puțină putere economică sau soft în Ungaria și nu își propune să câștige o influență sistematică asupra narațiunii media din țară. Având în vedere pragmatismul binecunoscut al liderilor chinezi, s-ar putea să nu considere necesar să investească masiv în modelarea discursului media din Ungaria, deoarece guvernul ungar însuși face campanie Chinei și este un partener de încredere al Beijingului în UE, de peste un deceniu. Totuși, acest lucru s-ar putea schimba, dacă un guvern mai puțin prietenos cu China ar ajunge la putere la Budapesta. >>
ANALIZĂ | Interesele și influența Partidului Comunist Chinez în România
