Noul Guvern promite investiții masive în sănătate, construcția a 10 spitale noi, inclusiv maternități, reabilitarea a 25 de spitale județene și a 110 spitale municipale și orășenești, precum și trecerea la asigurările private de sănătate, după modelul Pilonului 2 și 3 de pensii. De asemenea, se dorește elaborarea unei noi legi a sănătății, reorganizarea Ministerului Sănătății, reorganizarea și eficientizarea direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar.
”Investițiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităților în zonele de risc, pregătirea capitalului uman și atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităților optime pentru tratament și asigurarea medicației la standarde europene, precum și programe naționale țintite pentru creșterea calității vieții pacienților sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare în domeniul sănătății. O parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creșterea ponderii si importantei prevenției, ca parte integranta din strategia națională”, se arată în programul de guvernare al coaliției PNL – USR PLUS – UDMR.
Sistemul de sănătate din România „trebuie să asigure servicii de sănătate la standarde europene pentru fiecare român”, astfel că noul Guvern promite că „va demara și implementa atât de necesara reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern si eficient.”
„Sistemul de sănătate românesc se află acum în fața unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzată de pandemia de Covid-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual. Investițiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităților în zonele de risc, pregătirea capitalului uman și atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităților optime pentru tratament și asigurarea medicației la standarde europene, precum și programe naționale țintite pentru creșterea calității vieții pacienților sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare în domeniul sănătății. O parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creșterea ponderii si importantei prevenției, ca parte integranta din strategia națională„, se arată în document.
”România cheltuie mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE. Investițiile în sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient și transparent, pot îmbunătăți accesul la asistență medicală eficientă și furnizată la timp, ceea ce, ar putea reduce mortalitatea prin cauze tratabile. Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare, dar, având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie efectiv la finanțare. Alte tendințe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea populației (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere a bazei de resurse) și emigrația persoanelor de vârstă activă (care are ca efect reducerea contribuțiilor și restrângerea și mai acută a bazei de resurse)”, se mai arată în programul de guvernare pe sănătate.
Totodată, noul guvern va urmări creşterea finanţării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB, asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 – 2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România.
Sunt avute în vedere investiţii în unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiţii în infrastructura medicală oncologică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi secţiile de oncologie din municipiile reşedinţă de judeţ; investiţii în institutele de boli cardio-vasculare şi secţiile cardio-vasculare din municipiile reşedinţă de judeţ.
Sunt prevăzute investiţii în Sănătate de cel puţin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate prin investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major.
În ceea ce priveşte realizarea unei infrastructuri medicale moderne, noul Executiv îşi propune: finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare, precum şi dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova) şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanţarea acestora, dar şi înfiinţarea unei Agenţii pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate.
De asemenea, se vor mai avea în vedere construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei; continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021 – 2024 fiind de 140.000.000 lei; dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021 – 2024.
Alte obiective din programul de guvernare se referă la: derularea proiectului „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanţare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare şi substanţe biocide; reorganizarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, ambulatorie şi spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute şi cronice, cât şi să se poată răspunde optim în condiţii epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii
medicale concomitent pacienţilor COVID-19, precum şi celor non-COVID-19); dar şi finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Noul Executiv va urmări şi încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă; continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă; identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile; recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă.
Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, iar concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală – se precizează în programul de guvernare.
