Banca Naţională a României (BNR) revizuieşte în sus prognoza de inflaţie de la 4,6% la 8,8% pentru anul 2025, a anunţat guvernatorul Mugur Isărescu, în coferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. El consideră că, dacă vrem să evităm recesiunea, este esenţială o creştere a absorbţiei fondurilor europene, notează News.ro.
”O premieră după mulţi ani, 4-5, am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit. Din punct de devedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene. Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”, a spus Mugur Isărescu.
Deficitul contului curent a continut să se adâncească, inclusiv ca urmare a deteriorării soldului veniturilor secundare. Iar cursul de schimb a fost folosit în trimestrul II pentru ”o relativă ancoră” pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea pieţelor.
”Analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani”, a adăugat el.
Estimarea pentru decembrie 2026 a fost însă revizuită în jos, de la 3,4% la 3%.
”În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a mai spus guvernatorul BNR.
Potrivit lui Isărescu, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune.
”Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, a mai spus şeful băncii centrale.
Isărescu afirmă că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie.
”Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, a afirmat el.
Isărescu, despre adoptarea Euro: Noi am îndeplinit condiţiile de aderare prin 2013-2015, dar s-a renunţat la orizontul de timp în momentul în care s-a renunţat la ţinta fiscal-bugetară. Asta a fost o decizie politică. Peste cinci sau şapte ani mai discutăm
România a îndeplinit condiţiile de aderare la moneda Euro prin 2013-2015, dar s-a renunţat la orizontul de timp în momentul în care s-a renunţat la ţinta fiscal-bugetară, iar asta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, ultima şedinţă privind adoptarea monedei euro a fost în 2018, la Academia Română, iar discuţiile pe această temă mai pot fi reluate peste 5-7 ani.
”S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, maim ult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, am putea fi pregătiţi să tipărim euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta Euro.
Potrivit acestuia, în 2018 BNR nu a mai vrut să colaboreze.
”În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în coferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie / Energia electrică, în topul scumpirilor
