Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cancelarul german, Olaf Scholz, au exclus marţi un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, arătând, de asemenea, că există puncte de vedere diferite în problema livrărilor de armament către Ucraina, informează Agerpres.
”Va exista un cost politic ridicat, un cost economic ridicat dacă se produce o intervenţie şi se încalcă principiul integrităţii teritoriale”, a spus Scholz, potrivit agenţiei EFE, la o conferinţă de presă comună cu Stoltenberg după o întâlnire avută la Berlin.
Secretarul general al NATO a declarat şi el că Alianţa a transmis Rusiei mesajul că dacă alege calea ”violenţei” se va confrunta cu un ”preţ ridicat” politic şi financiar. Stoltenberg a menţionat că există state membre NATO dispuse să livreze arme Ucrainei, dar sunt mai multe puncte de vedere pe acest subiect, el însuşi evitând să se pronunţe.
În ce priveşte abordarea Berlinului la acest capitol, cancelarul Scholz a confirmat ceea ce titulara externelor din guvernul său a transmis luni la Kiev, şi anume că Germania nu va furniza arme Ucrainei, amintind că aceasta este o veche politică a Berlinului, indiferent de guvern.
Stoltenberg a adăugat despre ajutorul militar că ”NATO sprijină Ucraina, o sprijinim politic în practică, sprijinind instituţiile sale de apărare, de exemplu cu antrenamente şi îmbunătăţirea capacităţilor marinei sale”.
Pe de altă parte, cancelarul german a respins ideea că o agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei ar putea însemna blocarea noului gazoduct Nord Stream 2, care încă nu este operaţional, adăugând însă că ”totul trebuie luat în discuţie în cazul unei intervenţii militare” a Rusiei împotriva Ucrainei. Responsabilii noii coaliţii guvernamentale de la Berlin au exprimat poziţii ambigue sau contradictorii legate de acest gazoduct. Ministrul de externe Annalena Baerbock a declarat tot marţi, la Moscova, că ”dacă energia este folosită ca armă, aceasta va avea consecinţe corespunzătoare, care includ acest gazoduct”, după ce alte dăţi afirmase că în cazul unei escaladări a conflictului ucrainean acest gazoduct nu va fi dat în funcţiune.
În acest timp, Rusia şi-a exprimat preocuparea după anunţurile Londrei şi Washingtonului despre expedierea de arme în Ucraina. ”Acest lucru este extrem de periculos şi nu favorizează reducerea tensiunilor”, a declarat marţi la conferinţa zilnică de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a precizat că Moscova este preocupată îndeosebi de livrarea către Ucraina a unor sisteme antiaeriene portabile, având în vedere că vânzarea acestor tipuri de arme ”este reglementată de dreptul internaţional”.
Ministrul britanic al apărării Ben Wallace a anunţat luni în parlamentul de la Londra un acord ce cuprinde furnizarea unor echipamente militare Ucrainei pentru a-şi spori ”capacitatea defensivă”. Aceste echipamente, a detaliat el, includ ”sisteme de armament uşor antitanc”, toate au rază scurtă de acţiune şi o utilitate ”clar defensivă”, prin urmare nu reprezintă o ”ameninţare pentru Rusia”.
Deşi a concentrat trupe importante în apropierea graniţei cu Ucraina, Rusia neagă că ar plănui o invazie. Săptămâna trecută Moscova a avut discuţii cu Washingtonul asupra mai multor cereri ale Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, consultări fără rezultat, SUA considerând cererile Rusiei ca fiind inacceptabile.
Moscova cere în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.
