La ce capitole stă prost mișcarea anti-Lukașenko? O analiză CEPA

Foto: Twitter

Opoziția din Belarus are un „călcâi al lui Ahile”, și acela este lipsa unor figuri cu experiență politică în prima linie a frontului anti-Lukașenko, atrage atenția într-o analiză Katia Glod, expertă a Center for European Policy Analysis (CEPA).

Chiar dacă dictatorul de la Minsk își va păstra puterea, Lukașenko și-a pierdut orice urmă de legitimitate, mai ales după violența dezlănțuită de forțele sale speciale împotriva manifestanților pașnici, este de părere Katia Glod.

„Lukașenko este un dictator nemilos, cu o lipsă profundă de cultură a dialogului și nepăsător față de bunăstarea națiunii. Misiunea sa este autoritatea totală și îmbogățirea personală. Într-un interviu recent oferit jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon, acesta a spus că nu-și poate imagina ziua în care nu va mai fi președinte, deoarece nu ar ști ce să facă dimineața. Adresându-li-se muncitorilor de la uzina MZKT săptămâna aceasta, le-a strigat că nu vor avea loc noi alegeri decât dacă îl vor «ucide»”, notează experta.

Corupție și mită

Dar în regimul Lukașenko nu este vorba doar despre mâna sa de fier în jurul căreia gravitează puterea statului, ci de un întreg „monolit” construit în cei 26 de ani de dictatură, un uriaș păienjeniș clientelar.

„Aparatul pe care Lukașenko l-a construit de la zero în cei 26 de ani pleacă de la Administrația Prezidențială și până la cel mai mic nivel rural. Și îi este loial din motive financiare, acces la resurse economice, corupție și mită. Nu au existat demisii semnificative din partea autorităților de stat sau locale ori la vârful serviciilor de securitate și ale armatei. Autoritățile refuză să recunoască evoluția crizei politice și speră că protestele se vor stinge. Tactica lor este de a elimina temporar violența poliției și de a intimida protestatarii cu represalii sau de a-i coopta cu avantaje (de exemplu, creșterea salariilor pentru profesori). De asemenea, aceștia constrâng muncitorii și angajații din sectorul public să organizeze mitinguri în sprijinul lui Lukașenko”, subliniază Katia Glod.

Tihanovskaia „nu este un politician abil”

Refugiată în Lituania, opozanta lui Lukașenko, Svetlana Tihanovskaia, surpriza scrutinului prezidențial care a aprins fitilul protestelor, a declarat recent că este pregătită să-și asume rolul de lider național și să inițieze un dialog în vederea unei tranziții pașnice a puterii. În acest sens, opoziția a înființat marți un Consiliu de Coordonare. Însă lista membrilor „este dezamăgitoare”, susține analista CEPA.

De ce dezamăgitoare? „Este prea lungă, cu peste 20 de persoane, iar numărul se află în creștere. Membrii săi sunt un grup disparat de experți și analiști independenți, care au stat mereu în afara cercurilor politice oficiale, precum și persoane din fosta opoziție, care s-au dovedit însă în trecut a fi dezbinate și marginale.”

„Tihanovskaia nu este un politician abil. Nici celelalte două femei din «trioul» electoral – Maria Kalesnikava, managerul campaniei fostului bancher Viktar Babarika, sau Veranika Tsapkala. Opoziția are nevoie de ajutor în contactarea și convingerea membrilor actualei sau fostei elite. Tehnocrați moderați precum Syarhey Rumas, prim-ministru până pe 3 iunie, care pare să fi dat unele indicații de sprijin protestatarilor (prin conturile de socializare ale soției sale), sau Kiril Rudy, fost consilier economic prezidențial și fost ambasador în China, sunt doi potențiali candidați. Alți foști oficiali de nivel înalt, inclusiv din grupul siloviki (securocrat), trăiesc acum în Rusia”, mai scrie Katia Glod.

„Dezertarea din rândurile elitei comportă grave riscuri personale și profesionale. Dar fără un astfel de sprijin, este puțin probabil ca opoziția să poată forța vreo concesie, iar protestele își pot pierde tonusul. O parte a infrastructurii este construită pe baza voluntarilor care au ajutat medicii în perioada acută a Covid-19. Însă, deocamdată, protestele rămân în mare măsură auto-organizate, lipsindu-le lideri clari și o strategie”, se mai arată în analiza CEPA.

Lukașenko a mobilizat armata

Între timp, Lukaşenko a anunţat marţi că înalta conducere militară a ţării a desfăşurat unităţi ale armatei la frontiera de vest a republicii, plasându-le în stare de alertă maximă, ca reacţie la o pretinsă ameninţare din afară, potrivit agenţiilor de presă EFE, RIA Novosti şi Reuters.

„Slavă Domnului că noi am reacţionat şi am desfăşurat unităţi militare ale armatei noastre la frontiera de vest a republicii şi le-am plasat în stare de alertă maximă”, a afirmat Lukaşenko în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate din Belarus, potrivit agenţiei de presă oficiale Belta.

Referindu-se la o pretinsă „tensionare a situaţiei” la graniţa de vest a ţării, Lukaşenko a evocat declaraţii făcute de unii lideri occidentali. „Au apărut declaraţii (despre Belarus – n.r.) ale reprezentanţilor unor ţări occidentale, inclusiv şefi de stat, care în genere nu ştiu unde se află Belarus”, a spus el, făcând aluzie la criticile Occidentului faţă de reprimarea cu violenţă a manifestaţiilor paşnice.

În acelaşi timp, Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat marţi că mai multe bombardiere au fost mobilizate la patrularea graniţei de vest a Belarusului, ca parte a unor antrenamente de luptă, conform unui comunicat citat de RIA Novosti.

Încercând să-şi fidelizeze structurile militarizate, Lukaşenko a acordat marţi medalii unui număr de peste 300 de reprezentanţi ai Ministerului de Interne „pentru servicii ireproşabile”, unii fiind direct implicaţi în represaliile declanşate împotriva manifestanţilor.

Cu toate acestea, Ministerul de Interne a recunoscut că o ‘mică parte’ a forţelor poliţiei a demisionat pe fondul manifestaţiilor de protest împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, intrate în cea de-a zecea zi. Într-un comunicat al biroului de presă al ministerului se face apel la poliţişti să nu-şi abandoneze posturile, conform Reuters.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here