Lavrov confirmă intențiile de retragere a arsenalului sovietic din Transnistria

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat miercuri intenţiile Moscovei de a-şi retrage arsenalul sovietic din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, transmite EFE, citată de Agerpres.

„În ceea ce priveşte termenele, lucrările pregătitoare vor dura aproximativ un an pentru a putea pune (acordul anterior) pe hârtie şi a pregăti măsuri concrete. Avem nevoie de contacte între militari şi suntem pregătiţi pentru asta”, a spus Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său de la Chișinău, Nicu Popescu.

Lavrov a mai declarat că a discutat ministrul de Externe al Republicii Moldova despre acţiunile necesare pentru încheierea retragerii arsenalului, problemă cu care cele două state se confruntă de mai bine de 20 de ani.

Retragerea „presupune furnizarea echipamentului necesar, trimiterea specialiştilor, stabilirea surselor de finanţare şi semnarea contractului”, a precizat Lavrov, care a subliniat că toate demersurile trebuie să îndeplinească standardele de securitate ale armatei ruse, subliniază Agerpres.

Armamentul sovietic al Armatei a 14-a

Depozitul militar este situat în satul Cobasna, aflat sub pretinsa jurisdicţie a regiunii transnistrene, la circa 200 de kilometri distanță de punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița. Este cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est.

În acest depozit se păstrează moştenirea de arme a fostei Armate a 14-a a Uniunii Sovietice, dar și o parte din armamentul din fosta RDG și Cehoslovacia.

Informaţiile despre condiţiile în care este păstrat armamentul sunt învăluite în aceeași secretomanie riguroasă ca mai tot ce vizează nerecunoscuta republică nistreană.

În 2009, fostul vicepremier de la Chișinău, Victor Osipov, responsabil de problemele reintegrării fâşiei separatiste în Republica Moldova, spunea că depozitul de Cobasna este un focar de risc: „Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost suspendate și inspecțiile internaționale, astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”.

Osipov admitea că nu este exclus furtul de arme şi muniţii din depozit.

Trei modalități de retragere a munițiilor

Şi un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, generalul Vitalie Marinuţa, atrăgea atenţia, în 2015, asupa pericolului pe care îl reprezintă depozitul pentru siguranţa întregii regiuni, precizând că muniţia ar putea fi folosită şi în scopuri teroriste.

În cazul în care depozitul ar exploda, susţinea Marinuţa, puterea deflagraţiei ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.

Autoritățile centrale de la Chișinău au cerut în mod repetat Rusiei să își retragă trupele militare (GOTR – Grupul Operativ al Trupelor Ruse) și munițiile din regiunea transnistreană. 

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, anunța în octombrie 2016 că Republica Moldova și Ucraina erau pregătite să ofere un coridor verde pentru retragerea armamentului și a celor aproximativ 1.000 de militari ruși care staționează ilegal în stânga Nistrului.

Coridorul verde putea fi realizat prin trei modalități: 1) pe cale terestră, prin traversarea teritoriului ucrainean; 2) pe cale aeriană, folosind aeroportul de la Mărculești; 3) pe cale maritimă, prin portul Giurgiulești.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here