Analist: Și dacă jurnalista rusă celebră pentru protestul LIVE făcea jocul Kremlinului? / De ce a crescut Putin în sondaje după declanșarea războiului

De ce popularitatea tiranului rus a înregistrat salturi spectaculoase de la începutul războiului din Ucraina?, este întrebarea de la care ziarul francez, Le Figaro, pornește analiza. 

<< De la începutul războiului, occidentalii au avut un vis: că populația rusă să va ridica împotriva tiranului să, Vladimir Putin, cel care trece regiunea prin foc și sânge, amenință Europa și le impune compatrioților săi o viață de izolare și restricții. Însă semnalele venite din Rusia bagă la apă, zi după zi, toate speranțele de democrați incapabili să privească regimul rus altfel decât prin ochelarii occidentali, mânați de sentimente bune și raționalitate carteziană.

„Am crezut că rușii nu vor război. Dar de când a început, am văzut un tsunami de sprijin pentru Vladimir Putin”, explică doi experți, unul care lucrează pentru un think-tank american la Moscova, celălalt pentru un institut rus independent de sondare a opiniei publice. Invitați la o videoconferință la Ifri, aceștia pot vorbi doar sub rezerva anonimatului.

Autoizolare de Rusia

Cei doi experți remarcă faptul că popularitatea lui Vladimir Putin a început să crească în noiembrie, când Rusia își masa trupele la granița cu Ucraina, iar Statele Unite denunțau intențiile beligerante ale regimului. Dar ea a făcut salturi spectaculoase de la începutul războiului, ajungând la 80% opinii favorabile pentru președintele rus, potrivit unui sondaj recent al Institutului independent Levada, care folosește metode de lucru americane.

De ce? „Pentru că autoizolarea Rusiei produce un fel de sindrom Stockholm. Rușii se simt obligați să-și susțină președintele, care a devenit un lord războinic”, spun unul dintre cei doi experți intervievați de Ifri. Efectul sancțiunilor se manifestă pe deplin, iar majoritatea rușilor îl acuză nu pe Vladimir Putin, ale cărui două fiice au fost sancționate vineri de UE, ci pe Joe Biden. „Rușii nu au compasiune pentru cei bogați și pentru oligarhii care sunt loviti de sancțiuni. Dar când acestea vizează întreaga populație, îi vedem până și pe cei care erau împotriva războiului năvălind în spatele lui Vladimir Putin, chiar și pe cei care se considerau în opoziție, chiar și pe cei care întrețineau relații cu Occidentul”, notează specialistul institutului de sondare.

Impactul este și psihologic. „Rușii vor să fie în mainstream, nu vor să fie de partea diavolului, refuză să creadă că Rusia poate fi responsabilă pentru crime de război și masacre precum cel de la Bucea. Ei dau dovadă de conformism agresiv și sunt gata să-l susțină pe Vladimir Putin până la sfârșitul războiului. Unii chiar consideră că negocierile de pace ar fi o trădare”, continuă expertul think-tank. Acesta este motivul pentru care, spune el, majoritatea blochează veștile proaste despre război și nu caută informații diferite. Singurul discurs despre Ucraina este cel al televiziunii oficiale, produs direct de Kremlin, care înfățișează o Rusie atacată de Statele Unite și de NATO.

„Este greșit să spunem că rușii nu au acces la informații. Doar că nu cred, asta-i tot. Ei consideră că este doar propagandă și știri false. Majoritatea populației neagă total ceea ce se întâmplă”, a declarat Anton Șehovțov, președintele Centrului pentru Integritate Democratică, cu sediul la Viena. Creierele au fost formatate de mult timp. De șaptezeci de ani de totalitarism sovietic. Dar și de politica revizionismului istoric, dusă de mulți ani de Vladimir Putin. „Președintele Rusiei a echivalat Războiul Patriotic din 1945 cu posibila sa victorie în Ucraina, care este un război prin proxy împotriva Occidentului. El visează să le ofere rușilor, pe 9 mai, de ziua victoriei asupra naziștilor, o nouă victorie militară. Și asta merge la populație”, asigură expertul think-tank-ului american de la Moscova.

Adversari adevărați și falși

În martie 2014, anexarea Crimeei a dus și ea la o creștere a popularității lui Vladimir Putin. „Precum în 2014, mulți ruși s-au răzgândit odată cu începerea războiului. Au trecut de partea lui Vladimir Putin, pentru că ei cred că sunt înconjurați de inamicul occidental. Este imposibil să-i convingi pe acești oameni că nu înțeleg ce se întâmplă”, spune expertul de la centrul de sondare.

Acest entuziasm al rușilor față de Vladimir Putin, în orice caz al celor care nu au ales exilul, ar putea explica aparenta răsturnare produsă în cazul jurnalistei Marina Ovsiannikova. În urmă cu trei săptămâni, ea a îndrăznit să sfideze regimul întrerupând cele mai urmărite știri de televiziune din țară cu o pancartă care denunța războiul și propaganda regimului. De atunci, jurnalista, considerată o eroină în Occident, a criticat, fără a rosti un singur cuvânt de compasiune pentru ucraineni, sancțiunile impuse Rusiei, pe care le consideră a fi „rusofobie”. „Nu poți să crezi niciodată ce se întâmplă la televiziunea rusă. Nu poate fi exclus ca Vladimir Putin să se fi folosit de jurnalistă, cu concursul ei sau cu forța, pentru a distrage atenția de la Mariupol. Unii adversari, precum Alexeï Navalnîi, sunt adevărați adversari. Dar există și o opoziție liberală în Rusia, controlată de Kremlin”, explică Anton Șehvțov. Unii pot fi atât împotriva, cât și cu regimul. >>

Anne Applebaum: Nu există o ordine mondială liberală / Dublul episod din 1994: avertismentul estonian și reacția viceprimarului Putin

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here