Ca una dintre numeroasele probleme politice și sociale pe care autoritățile din China le împiedică să fie dezbătute deschis în spațiul public, tema schimbărilor climatice nu a figurat niciodată în vârful preocupărilor aparatului de cenzură. Acum însă, o ecologistă în vârstă de 17 ani, Howey Ou, începe să simtă consecințele activismului ei, scrie South China Morning Post.
Tânăra a intrat în colimator anul trecut, după ce a lipsit de la cursuri timp de o săptămână pentru a protesta în fața biroului guvernamental local din orașul său natal Guilin, în sudul Chinei. Ea a protestat ținând în mâini o pancartă prin care le cerea concitadinilor să i se alăture, pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice. Protestul s-a viralizat pe rețelele sociale, în interiorul și în afara Chinei.
Din acest motiv, susține Ou, i s-a interzis să se întoarcă la școală. Liceul ei i-a refuzat reînscrierea la cursuri de teamă că activismul pe care îl practică va duce la probleme cu autoritățile. Apelurile la școală pentru comentarii nu au fost preluate. Reprezentanții școlii nu au dorit să comenteze.
Ou se vede ca făcând parte dintr-o comunitate globală, în creștere, de tineri activiști pe teme de climă, al cărei fanion este suedeza Greta Thunberg, de aceeași vârstă ca Ou. Thunberg a devenit faimoasă în 2018, după ce a boicotat cursurile timp de trei săptămâni pentru a protesta în fața Parlamentului suedez. Multe dintre inițiativele lui Ou au fost inspirate din manualul Gretei.
Dar, în timp ce Thunberg a fost invitată să li se adreseze liderilor mondiali la conferințele ONU, puținele interacțiuni ale lui Ou cu aparatul politic din China demonstrează că activismul ei nu este binevenit. Poliția i-a scurtat protestul anul trecut și a fost interogată de oficialii Biroului de Securitate Publică din Guangxi.
În acțiunile ei, Ou evită să menționeze Partidul Comunist, preferând să facă trimiteri generale decât să vină cu revendicări pe care să le adreseze direct guvernului.
„Adevărații noștri dușmani sunt acele conglomerate care impun globalizarea și comerțul liber pentru a-și menține practicile nesustenabile și a opri inițiative ale guvernelor locale”, susține ea.
Cu toate acestea, organizațiile de mediu, care aprobarea statului, nu au salutat demersul lui Ou. În august anul trecut, ea a depus o cerere de participare la o conferință organizată de China Youth Climate Action Network. ONG-ul cu sediul în Beijing afirmă că misiunea sa este de a „sprijini tinerii chinezi să devină o nouă forță motrice pentru a realiza o dezvoltare durabilă globală”.
„Au respins cererea mea, când le-am spus că autoritățile de securitate publică m-au interogat”, a declarat Ou. „M-au avertizat: „Știți că la intrare sunt agenți de pază, nu-i așa? Ca și cum aș fi un terorist”.
ONG-urile de mediu din China vor să rămână în grațiile guvernului așa că se țin departe de probleme sensibile, a declarat Xie Lei, profesor la Universitatea Shandong. „Chiar și ONG-urile străine din China, precum Greenpeace, sunt mult mai puțin conflictuale, dar mai strategice decât în alte țări”, a adăugat ea. Cu toate acestea, Ou spune că speră să rămână în China și să construiască o mișcare de la rădăcină.
Un alt motiv pentru care a părăsit liceul, în decembrie 2018, a fost acela de a studia de una singură pentru examenele de la Universitatea Harvard din SUA. Unul dintre ecologiștii preferați ai lui Ou este fostul vicepreședinte american Al Gore, care a studiat acolo.
Însă între timp și-a schimbat optica. Acum, ea speră să obțină un loc într-o universitate chineză, în special din cauza impactului larg al politicilor Chinei de mediu asupra schimbărilor climatice.
„Politica de mediu a Chinei este din ce în ce mai puternică, mai ales de la sfârșitul anului trecut: reducerea consumului de plastic, politica de recuperare a cerului albastru în orașe. Dar nu este suficient. Emisiile de CO2 din China reprezintă 27% din întreaga lume, dar populația Chinei este de doar 18%. Știu că este o problemă complicată, dar este clar că nu suntem în acord cu Acordul de la Paris”.
În decembrie 2015, președintele chinez, Xi Jinping, a fost în capitala Franței, unde lideri ai 195 de națiuni au semnat Acordul de la Paris.
Ceea ce a citit despre Xi la evenimentul de la Paris a reprezentat un punct de cotitură pentru Ou. Tânăra susține că, vara trecută, a petrecut aproape trei luni călătorind sute de kilometri între orașe precum Nanjing și Shanghai pentru a întâlni activiști și organizații neguvernamentale. A călătorit sigură, cu bani puțini, dormind uneori pe băncile din parcuri pentru a economisi bani, adăugând că părinții ei care s-au opus călătoriei și sunt îngrijorați de activismul ei.
În timp ce majoritatea tinerilor chinezi de 17 ani sunt îngropați în cărțile care îi pregătesc pentru examenele de admitere la universitate, Ou a investit timpul pentru lectură în învățarea câtor mai multor lucruri despre climă, neascultare civică și mișcări sociale.
Despre elevii care protestează împotriva schimbărilor climatice a aflat citind un newsletter al proiectului Reality Climate, un ONG fondat de Al Gore. „Nu vreau ca China să nu facă nimic în acest sens, tinerii din China trebuie să accepte această responsabilitate istorică”, afirmă ea.
Înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19, Ou afirmă că organiza proiecții documentare, proteste solitare și plantări de sute de copaci în orașul natal. Pandemia a forțat-o să rămână în interior timp de luni bune, dar și-a folosit timpul pentru a citi despre securitate cibernetică și pentru a sensibiliza lumea pe social media. Ea și-a folosit contul de Twitter pentru a evidenția inundațiile recente care i-au devastat orașul natal, dar și alte orașe din China. „Poți dezvolta vaccinuri pentru Covid-19, dar nu există niciun vaccin pentru situațiile de urgență climatică”, arată ea.
În ciuda faptului că este suficient de pricepută pentru a utiliza Twitter și alte platforme de socializare care sunt blocate în China continentală, Ou spune că progresul în campaniile sale de bază este lent și că poate fi descurajant. „Au existat momente în care m-am simțit fără speranță, deoarece oamenii poate spun că mă susțin, dar nu o și arată prin propriile lor acțiuni. Cred că activismul climatic se confruntă cu multă presiune, nu prin vreo măsură specifică, ci mai degrabă din cauza unui climat de teamă care îi împiedică pe cei interesați de cauza să se alăture”.
Ou consideră că multe tactici utilizate de activiștii climatici din Occident trebuie să fie adaptate unui context chinez în care cenzura și represiunea împotriva oricărei forme de protest popular sunt regla. „Am citit un studiu care a spus că plantarea a un trilion de copaci înainte de 2030 ar putea fi cea mai eficientă cale de a combate criza climatică – acest tip de inițiativă ar putea fi mai acceptabil pentru chinezi decât activismul”, explică tânăra. Ea este conștientă de pericolele cu care se confruntă activiștii în China: „Părinții mei mi-au spus de nenumărate ori despre consecințele acestei acțiuni radicale în China, cum ar fi să ajung la închisoare”.
Dar Ou intenționează să continue. Ea spune că își planifică următoarea călătorie pentru a sensibiliza oamenii referitor la „Al treilea pol” al Pământului, Platoul Tibetan, care conține cea mai mare cantitate de zăpadă și gheață, după Arctica și Antarctica. De asemenea, acolo sunt și o parte dintre ghețarii cu cea mai rapidă topire din lume, potrivit unui raport din 2019 al Centrului Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată din Nepal.
„Majoritatea organizațiilor ecologiste i se adresează unei clase de mijloc care este educată în orașe. Dar eu vreau să mă concentrez asupra celor care sunt imediat afectați de schimbările climatice și nu pot vorbi”, afirmă tânăra activistă.
