Magistrat: Rata deceselor în Spitalul Pantelimon a scăzut considerabil după depunerea sesizării privind practicile criminale ale unor medici/ Listă cu pacienţii morţi şi cu asistenţii de serviciu, găsită la percheziții
Declarații de presă la spitalul Sf Pantelimon după vizita făcută de Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, în București, 8 august 2024. Inquam Photos / George Călin
Rata deceselor înregistrate în secţia ATI a Spitalului Sfântul Pantelimon a scăzut considerabil după ce una dintre asistente a depus plângerea privind scăderea dozelor de noradrenalină, arată statisticile puse la dispoziţie de spital magistraţilor. Dacă înainte de mai 2024 în această secţie mureau, în medie, 67 de pacienţi pe lună, în luna mai, după depunerea sesizării, numărul deceselor a scăzut la 46. Inclusiv una dintre doctoriţele inculpate, care nu participa la resuscitarea bolnavilor, a renunţat la practica prin care scădea noradrenalina şi a început să respecte protocolul, relatează News.ro.
Judecătorul care a decis arestarea preventivă a celor două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon respinge, în baza probelor prezentate în faza de urmărire penală, ipoteza conform căreia acestea au acţionat din culpă sau din ”neştiinţă profesională”.
„Relevant sub acest aspect apreciază judecătorul de drepturi şi libertăţi este şi faptul că, începând cu luna mai, luna următoare sesizării făcute de martora …, practica inculpatei … s-a modificat în sensul că nu a mai modificat ratele de noradrenalină, participând parţial la manevrele de resuscitare, lucru pe care nu-l făcea anterior. Totodată, martorul … a mai arătat că manevrele de resuscitare durează, în prezent, ca urmare a sesizării, 45 de minute conform protocolului şi nu mai sunt întrerupte de inculpată, iar pacienţii declaraţi exitus sunt ţinuţi conform protocolului conectaţi la aparate pentru alte 2 ore după deces”, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti.
Statisticile puse de spital la dispoziţia anchetatorilor arată că, după ce practica din secţia ATI a fost reclamată la Parchet, rata deceselor în această secţie a scăzut substanţial, cu aproape 50%.
„Din datele statistice ale deceselor din perioada 01.01.2023-30.06.2024 transmise de Spitalul Sf. Pantelimon Bucureşti faptul că, în luna mai 2024, luna imediat următoare sesizării faptelor, s-au înregistrat cele mai puţine decese din ultimul an şi jumătate în cadrul secţiei ATI, respectiv 46 de decese în condiţiile în care media deceselor pe lună în perioada 01.03.2023-30.04.2024 era de 67/lună”, se mai arată în documentul instanţei de judecată.
„Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate?”
O listă cu numele pacienţilor decedaţi în secţia de anestezie-terapie intensivă, dar şi numele asistenţilor care fuseseră de gardă în perioada precizată în sesizarea trimisă procurorilor au fost găsite la percheziţii, în locuinţa unuia dintre medicii inculpaţi în dosarul morţilor suspecte de la Spitalul Sfântul Pantelimon din Bucureşti. „Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.n. stopului cardiac)”, scrisese doctoriţa. Aceasta mai avea scris, pe un bilet, „curăţenie în telefon”.
„Referitor la buna desfăşurare a procesului penal, judecătorul notează faptul că, la momentul efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatei … a fost descoperit un prospect al substanţei noradrenalină (intitulat „Noradrenalină tartrat Hypericum 2mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă”), precum şi două înscrisuri olografe în care sunt menţionaţi o mare parte din pacienţii decedaţi în perioada de început a lunii aprilie (perioadă care a stat la baza formulării sesizării în cauză), asistenţii care au fost repartizaţi pe saloanele ATI din aceeaşi perioadă, precum şi menţiunea „curăţenie în telefon”, documente care conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpata îşi propunea să şteargă probe din telefon, dorind să îngreuneze desfăşurarea urmăririi penale”, se arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti, care a dispus arestarea preventivă a medicilor.
Doctoriţa a recunoscut că ea a scris.
„Cu privire la aceste înscrisuri inculpata a precizat că îi aparţin şi că au fost întocmite de ea (aspect consemnat în procesul-verbal de percheziţie domiciliară). În aceste înscrisuri olografe mai apare menţiunea: «?Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.n. stopului cardiac)». În consecinţă, judecătorul apreciază, şi raportat la demersurile inculpatei … de a îngreuna desfăşurarea urmăririi penale prin ştergerea probelor, că măsura arestării preventive este singura măsură care are aptitudinea la acest moment de a asigura buna desfăşurare a procesului penal”, se mai arată în documentul citat.
