Pe parcursul celor patru ani de război pe scară largă din Ucraina, Ungaria s-a străduit să submineze acțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei. A făcut presiuni pentru a dilua sancțiunile și s-a opus în mod constant acordării de asistență Ucrainei. Recent, a blocat un împrumut al UE în valoare de zeci de miliarde de dolari destinat Ucrainei, menit să o ajute să reziste în fața agresiunii ruse, scrie The New York Times.
<< Acum, în contextul în care Ungaria se confruntă cu alegeri generale de mare miză pe 12 aprilie, Moscova pare hotărâtă să-i întoarcă favoarea principalului său aliat din UE, prim-ministrul Viktor Orban, naționalistul maghiar a cărui poziție ca cel mai longeviv șef de guvern al blocului a devenit brusc fragilă.
Pentru a-i da un impuls lui Orban, care se bazează pe energia ieftină din Rusia pentru a menține pe linia de plutire economia anemică a Ungariei, președintele rus Vladimir Putin l-a primit luna trecută la Kremlin pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto.
Putin l-a asigurat că Ungaria se poate baza pe livrările de petrol rusesc, indiferent de întreruperile cauzate de războiul din Iran și în ciuda faptului că celelalte state membre ale UE boicotează majoritatea aprovizionărilor cu energie din Rusia, ca urmare a invaziei Moscovei în Ucraina.
Președintele Trump a oferit, de asemenea, o mână de ajutor, acordându-i lui Orban „sprijinul său complet și total”. Vicepreședintele JD Vance are programată o vizită la Budapesta marți și miercuri, în încercarea de a-l susține pe Orban într-o campanie electorală pe care sondajele sugerează că ar putea-o pierde.
Interesul străin puternic pentru alegerile dintr-o țară situată la marginea estică a Europei, cu mai puțin de 10 milioane de locuitori, reflectă rolul disproporționat al lui Orban ca erou al conservatorilor „anti-woke” din străinătate și ca sperietoare pentru liberalii din Europa și dincolo de granițele acesteia.
Interesul Rusiei a fost deosebit de intens, declanșând o vânătoare din partea adversarilor lui Orban pentru dovezi de amestec clandestin de genul celui detectat în alegerile prezidențiale americane din 2016 și în multe alegeri europene de atunci.
Dar, deși este dificil să se dovedească acțiuni ascunse ale Rusiei în campania din Ungaria, acest lucru nu este deloc necesar, spun analiștii. Colaborarea dintre Moscova și guvernul lui Orban pentru a influența alegerile a fost în mare parte deschisă.
„Povestea nu este atât despre o interferență secretă a Rusiei, cât despre o cooperare deschisă a Rusiei cu autoritățile noastre în ceea ce privește mesajele anti-ucrainene, cooperarea în domeniul energetic și ostilitatea față de Uniunea Europeană”, a declarat Peter Kreko, directorul Political Capital, un grup de cercetare din Budapesta care studiază legăturile lui Orban cu Kremlinul.
„Acest lucru este practic fără precedent într-o campanie electorală europeană”, a adăugat el.
În anii care au trecut de când președintele Trump a câștigat prima sa alegere, ajutat de ceea ce consilierul special, Robert S. Mueller III, a descris ca fiind o „interferență amplă și sistematică” din partea Rusiei, Europa a fost în alertă maximă pentru semne de amestec rusesc în propriile sale alegeri naționale.
În Ungaria, însă, autoritățile au preluat și amplificat narațiunile rusești, prezentându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca fiind cea mai mare amenințare, un rol pe care Orban îl atribuise anterior finanțistului de origine maghiară George Soros.
Peste tot în Ungaria, un Zelenski cu o înfățișare sinistră privește fix de pe panourile publicitare pe care partidul lui Orban, Fidesz, le-a lipit pe aproape fiecare stradă.
Luna trecută au apărut noi afișe cu fotografii ale lui Zelenski și ale liderului opoziției, Peter Magyar, însoțite de un mesaj înfricoșător: „Sunt periculoși! Să-i oprim. Doar Fidesz pe 12 aprilie.”
Duminică, dl Szjjjarto, ministrul de externe, a sugerat că Ucraina încerca să arunce în aer o conductă care transportă gaze naturale rusești către Ungaria, după ce autoritățile din Serbia vecină au afirmat că au găsit explozivi de o „putere devastatoare” pe un tronson sârbesc al conductei.
Orban a convocat o ședință de urgență privind securitatea și a trimis trupe pentru a proteja infrastructura critică, alimentând temerile opoziției că guvernul ar folosi acest episod pentru a răspândi panica și chiar pentru a anula votul de duminică.
Această campanie de instigare la frică se inspiră dintr-un scenariu schițat în august de serviciul de informații externe al Rusiei, SVR. Într-o declarație publică, SVR a afirmat că a primit „informații” potrivit cărora Ucraina colaborează cu Uniunea Europeană pentru a-l răsturna pe Orban.
„Regimul Zelenski face treaba murdară”, a adăugat declarația.
Amploarea colaborării Ungariei cu Rusia a ieșit în evidență săptămâna trecută, când un consorțiu de mass-media europene a publicat o înregistrare a unei convorbiri telefonice din 2024 între Szijjarto, ministrul de externe al Ungariei, și omologul său rus, Serghei Lavrov.
Cei doi au discutat despre sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, Szijjarto explicându-i lui Lavrov că, la cererea Moscovei, depunea eforturi pentru ridicarea sancțiunilor împotriva surorii lui Alișer Usmanov, un miliardar rus apropiat de Kremlin. Sora acestuia, Gulbahor Ismailova, a fost scoasă de pe lista sancțiunilor europene în martie anul trecut, alături de alți câțiva ruși pentru care Ungaria pledase.
„Vom face tot posibilul pentru a o scoate de pe listă”, se aude spunând Szijjarto. Înainte de a închide, i-a spus lui Lavrov: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră”.
Szijjarto nu a contestat autenticitatea înregistrării, spunând doar că aceasta constituie o dovadă a intervenției străine în alegerile din Ungaria, deși nu a sugerat care serviciu de informații ar fi putut să-i intercepteze convorbirea.
Liderii europeni care susțin Ucraina au reacționat cu consternare, acuzând Ungaria, membră a Uniunii Europene și a NATO, că pune pe primul plan interesele Kremlinului.
Prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin, a declarat că acest lucru confirmă „ceea ce mulți bănuiau – că guvernul ungar acționează de ceva vreme în interesul Rusiei în cadrul Uniunii Europene”.
Campania electorală a lui Orban s-a axat din ce în ce mai mult pe alimentarea ostilității față de Ucraina și Bruxelles, sediul executivului UE.
Orban, al cărui partid Fidesz se află în urma opoziției în majoritatea sondajelor, speră în mod clar că atacurile neîncetate asupra adversarilor săi, pe care îi prezintă ca fiind belicoși în cârdășie cu Ucraina, vor mobiliza alegătorii de partea sa, la fel cum s-a întâmplat la ultimele alegeri din 2022.
La acele alegeri, Fidesz a obținut o victorie zdrobitoare, în ciuda sondajelor care, pentru o perioadă, îl arătau în urma opoziției, deși nu atât de aproape de ziua alegerilor și niciodată cu o marjă atât de mare ca acum.
La un recent miting electoral din Pecel, un oraș din apropierea Budapestei, Orban le-a spus susținătorilor că opoziția era „susținută de Zelenski, susținută de Bruxelles” și că aceasta ar „distruge Ungaria”.
Este un mesaj care atrage baza electorală a lui Orban: un sondaj Gallup recent a arătat că doar 3% dintre ungurii care susțin Fidesz aprobă conducerea Ucrainei, în timp ce 55% o aprobă pe cea a Rusiei.
Liderul opoziției, Magyar, un conservator și fost loialist al lui Orban care s-a despărțit de Fidesz în 2024 pentru a-și forma propriul partid, Tisza, a evitat în mare parte să vorbească despre Ucraina, temându-se să nu cadă în capcana care i-a condamnat pe adversarii lui Orban în 2022.
În schimb, el a încercat să exploateze lunga și dureroasa istorie a Ungariei de intimidare din partea Rusiei.
În timpul unui recent miting electoral în orașul Keszthely din vestul țării, Magyar a reamintit audienței că anul acesta se împlinesc 70 de ani de la revolta din 1956, înăbușită de trupele sovietice.
Alegerile vor decide dacă „putem trăi în sfârșit într-o țară cu adevărat suverană, cu adevărat liberă, cu adevărat independentă și europeană”, a spus el, iar rezultatul va depinde „nu de Teheran, nu de Bruxelles, nu de Ucraina, ci doar de voi”.
Acest mesaj rezonează cu mulți maghiari patrioți, dar, potrivit lui Peter Buda, un fost ofițer superior de informații, „colaborarea evidentă” dintre guvernul Orban și Rusia a lăsat alegerile neobișnuit de vulnerabile la narațiunile rusești.
Dezinformarea rusă, a adăugat el, „deservește, din păcate, interesele actualului partid de guvernământ”.
Acest lucru a fost demonstrat într-un episod din martie, când autoritățile au confiscat două vehicule ale unei bănci ucrainene care traversau Ungaria, în contextul conflictului dintre cele două națiuni.
Ucraina a declarat că vehiculele, operate de o bancă ucraineană de stat, se aflau într-o cursă de rutină pentru a colecta fonduri de la o bancă austriacă de stat.
Dar confiscarea a alimentat propaganda anti-ucraineană a mass-media controlate de Fidesz, cu acuzații că vehiculele transportau fonduri ilicite pentru Tisza, partidul de opoziție al Magyar.
Un tabloid online a publicat ceea ce a prezentat ca fiind fotografii ale unor polițiști maghiari care inspectau partea din spate a unuia dintre vehicule. Lingouri de aur și pachete de bani învelite în folie termocontractabilă erau îngrămădite până la acoperiș.
Exista însă un singur detaliu curios: insignele de poliție de pe mânecile ofițerilor maghiari erau scrise cu caractere chirilice, un alfabet care nu se folosește în Ungaria, ci în Rusia, dezvăluind că imaginile erau falsuri generate cel mai probabil de inteligența artificială. >>
