În seara de 1 Decembrie, Academia Franceză a acordat Marele Premiu pentru Filosofie pe anul 2022 profesoarei și cercetătoarei Anca Vasiliu, recompensând activitatea acesteia în studiul filosofiei, informează AFP, citată de Agerpres.
Anca Vasiliu este născută la București și funcționează ca profesoară de filosofie greacă la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne.
„Originalitatea cea mai de seamă a Ancăi Vasiliu constă în capacitatea sa de a face o legătură între filozofia greacă clasică și neoplatoniciană cu teologia Părinților Bisericii”, au explicat organizatorii evenimentului la decernarea premiului.
Doar cu câteva zile înainte, Anca Vasiliu a primit și „Trofeul excelenței” acordat de organizația care editează publicația Occidentul Românesc de la Madrid în cadrul unei gale destinată excelenței românești de peste hotare. La ceremonie ea a mărturisit: „Dacă ar trăi părinții mei să vadă, acum ar fi fericiți.”
Născută la București în 1957, Vasiliu a fost cercetător la Institutul de Istoria Artei (Academia Română). În anul 1990 s-a stabilit la Paris, iar în 1998 a fost recrutată de Centrul Național de Cercetări Științifice din Franța, potrivit site-ului suplimentuldecultură.ro.
Astăzi, Anca Vasiliu este cercetător principal și coordonator de lucrări în cadrul unei echipe de cercetători și profesori de filosofie antică – Centre Léon Robin de recherches sur la pensée antique, afiliat Facultății de Filosofie a Universității Sorbonne (Paris IV).
Este doctor în filosofie abilitat pentru a conduce doctorate în acest domeniu. Printre doctiranzii săi, adesea sunt și tineri din România.
De asemenea, Anca Vasiliu susține cursuri de istoria filosofiei antice la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne. A fost director de program la College international de philosophie (Paris, 1998-2004).
Este legată de România prin câteva cărți, dar mai ales prin „Vocabularul european al filosofiilor”, al cărui titlu inițial este, de fapt, Dicționarul intraductibilelor”, unde a propus integrarea unui cuvânt filosofic românesc, Dor. Pentru ediția română, a avut trei contribuții de natură diferită, a tradus și inițiat introducerea unui număr important de articole despre termeni românești cu impact filosofic.
Proaspăta premiantă este director al revistei Chôra de filosofie antică și medievală, editată de Polirom.
A mai publicat: „La traversée de l’image” (Desclée de Brouwer, Paris, 1994); „Architectures de l’image. Monasteres de Moldavie, XIVe-XVIe siecles” (coeditor, Paris-Méditerranée și Jaca Book, Paris, Milano, 1998), volum tradus în italiană și germană; „Du diaphane. Image, milieu, lumiere dans la pensée antique et médiévale” (Vrin, Paris, 1997), volum tradus și publicat de Polirom în 2010; „Dire et voir. La parole visible du Sophiste” (Vrin, Paris, 2008), volum distins cu premiul de filosofie al Societății de Studii Grecești (fondată la Paris în 1867); „Eikôn. L’image dans le discours des trois Cappadociens” (Presses Universitaires de France, Paris, 2010), volum tradus și publicat de Doxologia în 2017; „Image de soi dans l’Antiquité tardive” (Vrin, Paris, 2012), volum distins cu premiul Montyon și medalia de argint a Academiei Franceze; „Divines techniques. Arts et langage homérique a la fin de l’Antiquité” (Classiques Garnier, Paris, 2016); „Penser Dieu. Noétique et métaphysique dans l’Antiquité tardive” (Vrin, Paris, 2018); „Montrer l’âme. Lecture du Phedre de Platon” (Sorbonne Université Presses, 2021); și un volum de poeme, „Entre la gloire et la peau” (Corlevour, Paris, 2020).
Educație pentru istorie cu un rege uman, un film și o sală plină
