Beijingul a înființat peste 100 de așa-numite secții de poliție de peste mări, pe tot Globul, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosind aranjamentele bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o prezență pe scară largă la nivel internațional, dezvăluie un nou raport Safeguard Defenders, preluat de CNN.
Safeguard Defenders susține că a găsit dovezi că China operează 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate, pe lângă cele 54 dezvăluite inițial, în septembrie.
Noul document lansat de ONG, denumit „Patrol and Persuade”, se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul pe care inițiative comune de poliție între China și mai multe națiuni europene, inclusiv Italia, Croația, Serbia și România, l-au jucat în pilotarea unei extinderi mai ample a stațiilor chinez de peste mări.
În documentul difuzat de Safeguard Defenders, România e menționată în patru locuri.
Iată ce scrie, printre altele, raportul Safeguard Defenders:
- „Potrivit unui articol de pe site-ul guvernului Nantong, care de atunci a fost făcut inaccesibil, dar al cărui conținut este încă disponibil pe Legal Daily, Centrul de servicii de legătură cu poliția internă și de peste mări din Nantong – cu sprijinul Dapartamentului Securității Publice de Cooperare Internațională – a semnat un memorandum bilateral de cooperare polițienească cu departamentul de poliție din Dobroești, România, și a ajuns la un consens privind cooperarea polițienească cu poliția din Johannesburg (Africa de Sud) și Lusaka (Zambia). Se afirmă, de asemenea, că a fost stabilit contact direct cu poliția din Angola și Cambodgia, trimițând în același timp echipe de patrulare de securitate în străinătate pentru „a efectua cercetări pe teren și îndrumări de securitate”.
Luni la prânz, Universul.net a încercat, fără succes, să contacteze telefonic secția de poliție Dobroești și biroul purtătorului de cuvânt al IPJ Ilfov, pentru lămuriri suplimentare pe care raportul Safeguard Defenders nu le oferă, dincolo de formularea: „memorandum cu departamentul de poliție Dobroești, România”.
Pe de altă pare, pe site-ul Casei Româno-Chineze, un articol nedatat vorbește despre vizita la Dobroești a unei delegații chineze din Nantong, tipurile de colaborări existente, înfrățirea dintre cele două localități și chiar faptul că „s-a semnat un MOU de colaborare, bazându-se pe experiența Poliției din Nantong, oraș cu peste 7 milioane de locuitori”.
Mai jos, pasajele relevante:
- „Noua vizită a delegației chineze din Nantong, efectuată la Dobroești și la Dragonul Roșu, s-a desfășurat sub semnul prieteniei și înțelegerii, colaborării, cooperării și respectului reciproc și a avut ca scop realizarea, în viitor, a unor activități benefice pentru comunitatea chineză și pentru locuitorii comunei ilfovene. Întâlnirea organizată la Primăria din comună a avut loc cu sprijinul Casei Româno-Chineze, a cărei conducere contribuie activ la punerea în practică unor proiecte economice, sociale și culturale cu participarea unor instituții, firme și societăți din România și China. În acest demers benefic se înscrie și semnarea, în 2014, de către reprezentanții celor două localități, a declarației de înfrățire, având ca obiectiv principal lărgirea relațiilor în domenii aflate pe paliere diferite, prioritară fiind zona schimburile comerciale și culturale, în baza unor acorduri de colaborare și modalități de interacțiune. Dobroești este localitatea cu cea mai mare comunitate de chinezi din țară.
- Delegatia a efectut o vizita de lucru la Primăria și la Poliția din comună, instituție cu care s-a semnat un MOU de colaborare, bazandu-se pe experiența Poliției din Nantong, oraș cu peste 7 milioane de locuitori. Șeful Poliției, Chen Bing, semnatarul MOU-lui, are în subordine 9000 de agenți și 20.000 de asistenți. Cu acest prilej, Ecaterina Vanea, director general al Casei Româno-Chineze, le-a înmânat oaspeților broșura bilingvă ”Unde lege nu-i tocmeală”, tipărită, în 2015, de CRC, în colaborare cu Poliția Capitalei și care se adresează comunitații de chinezi din România”.
Iar un articol dinm 17 septembrie 2017, apărut în Jurnalul de Ilfov, relata vizita la Primăria Dobroești, din 15 septembrie 2017, a secretarului general al Partidului Comunist Chinez din Nantong, Zhu Jin. Articolul face trimitere inclusiv la memorandumul dintre polițiile celor două localități, Nantong și Dobroești. Unul dintre accente era pus pe supraveghere, intervenție, repatriere (sublinierea ne aparține):
- „Anul trecut, a fost încheiat un al doilea memorandum, între Poliția din Dobroești și Poliția orașului Nantong, prin care oficialii chinezi au promis că vor sprijini partea română în privința îmbunătățirii logisticii, pentru instruire, dotare, supraveghere și intervenție mai bună în cazuri de crimă organizată, dar și în ceea ce privește condițiile de repatriere a celor care intră în conflict cu legea. Vizita de vineri este a treia dintr-un șir de întâlniri de lucru, având drept scop principal întărirea și continuarea relației de înfrățire cu Nantongul, dar și analizarea unor posibilităţi de colaborare ulterioară şi schimburi de experienţă, în scopul îmbunătăţirii activităţii instituţiilor celor două localităţi”.
Context
Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relaţie tot mai strânsă cu multe dintre ţările în care se presupune că au fost găsite astfel de secţii de poliţie, ceea ce ridică întrebări incomode pentru aceste guverne, care trebuie să echilibreze interesele comerciale cu securitatea naţională, notează CNN, preluat și de News.ro.
Organizaţia Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid şi care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi că Beijingul operează 48 de posturi de poliţie suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existenţa a 54 de astfel de secţii, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentrează pe amploarea reţelei chineze şi examinează rolul pe care iniţiativele în materie de cooperare poliţienească între China şi mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croaţia şi Serbia, l-au jucat în extinderea reţelei de monitorizare a chinezilor din diaspora.
Printre noile acuzaţii lansate de grup se numără faptul că un cetăţean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către agenţi care lucrau sub acoperire într-o secţie de poliţie chineză dintr-o suburbie a Parisului, agenţi care ar fi fost recrutaţi în mod expres în acest scop. Franţa a refuzat să comenteze.
Alţi doi cetăţeni chinezi care trăiau în exil în Europa ar fi fost repatriaţi cu forţa – unul din Serbia, celălalt din Spania.
Îngrijorări
Safeguard Defenders, care analizează documente oficiale chinezeşti din surse deschise pentru a găsi dovezi ale unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicţii poliţieneşti diferite ale Ministerului Securităţii Publice din China active în cel puţin 53 de ţări, din toată lumea, secţii ce sunt înfiinţate sub pretextul că autorităţile vor să-i ajute pe expaţii chinezi să-şi rezolve anumite probleme legale.
China a fost acuzată că îşi foloseşte avanposturile diplomatice şi asociaţiile comunitare aparent neafiliate ca secţii de poliţie ilicite în străinătate pentru a monitoriza cetăţenii chinezi din diaspora şi pentru a-i constrânge să se întoarcă acasă. Parlamentarii britanici şi-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la informaţii privind existenţa a trei astfel de sedii în Marea Britanie.
Şi autorităţile canadiene au spus că investighează acuzaţii potrivit cărora China ar fi deschis secţii neoficiale de „poliţie” pe teritoriul canadian.
Mai multe state UE, inclusiv Irlanda şi Ţările de Jos, au ordonat deja Chinei să închidă astfel de „celule”, care ar fi fost folosite pentru a face presiuni asupra disidenţilor din exil să se întoarcă în China, unde riscă să fie acuzaţi penal.
Olanda are o anchetă în curs de desfăşurare, la fel şi Spania.
China nu a negat că operează ceea ce numeşte „staţii de serviciu în străinătate”, dar afirmă că aceste centre nu sunt reţele de poliţie extrateritoriale, ci mai degrabă organizaţii menite să ajute expaţii chinezi cu actele, cum ar fi, de pildă, reînnoirea permiselor de conducere.
Beijingul a negat faptul că administrează forţe de poliţie nedeclarate în afara teritoriului său, iar Ministerul Afacerilor Externe a declarat în noiembrie pentru CNN: „Sperăm că părţile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă”. În schimb, China a susţinut că facilităţile sunt centre administrative, înfiinţate pentru a-i ajuta pe expaţii chinezi. De asemenea, China a declarat că birourile au fost un răspuns la pandemia Covid-19, care a lăsat mulţi cetăţeni blocaţi în afara Chinei în imposibilitatea de a-şi reînnoi documentele.
Când a fost abordat de CNN, luna trecută, cu privire la acuzaţiile iniţiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că posturile din străinătate erau deservite de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizaţiei susţine că una dintre reţelele de poliţie pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane în primele 21 de staţii. De asemenea, organizaţia a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la Stockholm.
Activităţile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei naţiuni sunt neobişnuite şi ilegale, cu excepţia cazului în care o naţiune gazdă şi-a dat consimţământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susţine că birourile din străinătate ale Chinei au fost deschise cu câţiva ani înainte de pandemie, precizează CNN.
Rapoartele organizaţiei au provocat investigaţii în cel puţin 13 ţări până în prezent şi au declanşat o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China şi ţări precum Canada, unde se află o mare diasporă chineză.
Cazurile Italiei, Croației, Serbiei
Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul guvernelor succesive care s-au perindat la putere din 2015, a păstrat tăcerea după dezvăluirile privind presupusele activităţi pe teritoriul său. Între 2016 şi 2018, poliţia italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliţia chineză – mai întâi la Roma şi Milano – şi apoi în alte oraşe, inclusiv în Napoli, unde Safeguard Defenders afirmă că a găsit dovezi că un sistem de supraveghere video a fost adăugat unui cartier rezidenţial chinezesc pe motiv că ar fi menit să descurajeze criminalitatea.
În 2016, un oficial al poliţiei italiene a declarat pentru NPR că o poliţie comună ar „conduce la o cooperare internaţională mai largă, la schimb de informaţii şi la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale şi teroriste care afectează ţările noastre”.
ONG-ul Safeguard Defenders a stabilit că Italia a găzduit 11 secţii de poliţie chineze, inclusiv în Veneţia şi în Prato, lângă Florenţa. La o ceremonie organizată la Roma pentru a marca deschiderea unei noi secţii au participat oficiali ai poliţiei italiene, în 2018, potrivit unor înregistrări video postate pe site-urile chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forţele de poliţie din cele două ţări.
La începutul acestui an, ziarul italian „La Nazione” a relatat că investigaţiile locale asupra uneia dintre aceste staţii nu au scos la iveală nicio activitate ilegală. „Il Foglio” a citat şefi de poliţie care au declarat recent că staţiile nu prezentau niciun motiv de îngrijorare deosebită, deoarece păreau a fi doar nişte centre birocratice.
Ministerele de Externe şi de Interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN pe această temă.
China a încheiat acorduri similare de patrulare comună cu Croaţia şi Serbia între 2018 şi 2019. Ofiţerii chinezi au fost văzuţi într-o patrulă comună cu omologii lor croaţi pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineză. Un oficial al poliţiei din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat că aceste patrule sunt esenţiale pentru „protejarea şi atragerea turiştilor străini”.
O ştire din 2019 a agenţiei Reuters nota că poliţişti chinezi s-au alăturat poliţiştilor sârbi pentru patrule comune în Belgrad, pentru a ajuta la abordarea afluxului de turişti chinezi. Un ofiţer sârb a punctat că agenţii chinezii nu aveau puterea de a face arestări.
Safeguard Defenders mai spune că astfel de secţii de poliţie chinezeşti au reuşit să se impună şi în Africa de Sud şi în naţiunile vecine datorită unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.
Cum sunt indimidați chinezii din diaspora
Safeguard Defenders susţine că a avut parte de piedici din partea reţelei poliţiei chineze în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte dintre cetăţenii săi să se întoarcă în China chiar împotriva voinţei lor. Pe baza datelor oficiale chineze, ar fi aproape un sfert de milion de persoane care s-au stabilit în străinătate în perioada în care Xi a venit la putere.
„Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercări tot mai mari de a reprima disidenţa peste tot în lume, de a ameninţa oamenii, de a hărţui oamenii, de a se asigura că le este suficient de frică pentru ca aceştia să rămână tăcuţi, de teama că se vor confrunta cu riscul de a fi repatriaţi în China împotriva voinţei lor”, a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth. „Se începe cu apeluri telefonice. Ar putea începe să vă intimideze rudele din China, să vă ameninţe, să facă totul cu adevărat pentru a convinge ţintele din străinătate să se întoarcă. Dacă asta nu funcţionează, vor folosi agenţi sub acoperire în străinătate. Îi vor trimite de la Beijing şi vor folosi metode precum ademenirea şi întinderea unor capcane”, a declarat Harth.
China nu este singura superputere acuzată că se foloseşte de mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ţinte în scopul persecuţiei politice în străinătate. Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanţe chimice şi radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să îşi asasineze foştii spioni – acuzaţii pe care Rusia le-a negat.
În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un mega-scandal legat de detenţiile extrajudiciaere a suspecţilor de terorism după 11 septembrie 2001.
Pe de altă parte, informaţiile de represiune pe scară largă a cetăţenilor chinezi în ţări străine vin într-un moment crucial pentru o naţiune care se confruntă cu propriile tulburări în ţară, pe fondul oboselii faţă de politica restrictivă „zero-Covid” şi în contextul în care liderul Xi Jinping şi-a început cel de-al treilea mandat la putere.
