După ce a împărtășit informații confidențiale în diverse capitale occidentale, în plenul Verhovna Rada președintele Zelenski și-a dezvăluit – într-o anumită măsură – mult vehiculatul plan de „victorie”. Declarația sa despre plan a venit înaintea întâlnirii de astăzi (joi – n.tr.) cu Consiliul European, scrie Mark Galeotti, pentru The Spectator.
<< Împreună cu trei anexe secrete suplimentare, împărtășite doar cu anumiți parteneri, planul are cinci puncte principale. În sine, niciunul dintre acestea nu este neplauzibil, iar toate ar întări, cu certitudine, securitatea Ucrainei. Cu toate acestea, ele întruchipează, de asemenea, anumite presupuneri care le fac probabil nefezabile, iar asta pur și simplu pentru că e vorba de solicitări înaintate NATO, UE și Occidentului în general mult mai mari decât par toți aceștia dornici să ofere.
Primul punct este o invitație imediată și necondiționată de a adera la NATO. Zelenski este suficient de realist pentru a aprecia că, în realitate, aderarea va trebui să vină mai târziu, dar consideră că aceasta ar fi un semn de hotărâre care ar schimba cumva situația. Dar cum? Chiar dacă s-ar presupune că Ucraina îndeplinește deja toate criteriile de aderare (pe care unii le contestă) și că toate statele membre NATO existente sunt de acord (ceea ce este și mai îndoielnic), cum poate promisiunea de aderare să-l descurajeze pe Putin? La urma urmei, el deja crede că Ucraina este, în esență, un proxy al NATO.
Este foarte posibil ca articolul 5 din NATO să fie singura garanție de securitate suficient de robustă încât Kievul să se simtă cu adevărat în siguranță și Moscova cu adevărat descurajată. Dacă și când vor exista negocieri serioase pentru a încheia acest război, puterile occidentale ar putea fi nevoite să acorde Ucrainei aderarea ca singura modalitate de a obține pacea. Dar pentru moment, orice astfel de promisiune „necondiționată” ar părea la fel de goală ca declarația Summitului de la București, din 2008, care afirma că Ucraina (și Georgia) „vor deveni membri ai NATO” – fără a oferi un termen limită.
Al doilea element al planului este un sprijin militar suplimentar, cu relaxarea restricțiilor existente privind utilizarea acestuia împotriva țintelor din interiorul Rusiei, nu în ultimul rând pentru a permite operațiuni suplimentare în afara granițelor Ucrainei. De asemenea, el preconizează operațiuni comune cu partenerii occidentali pentru a doborî dronele și rachetele rusești (ceva ce fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus în luna iulie).
Atât, atât de familiar. Totuși, a treia parte a planului rămâne cea mai neclară: descurajarea și limitarea viitoarei agresiuni ruse printr-un „pachet de descurajare strategică non-nucleară desfășurată pe teritoriul ucrainean”. El a spus Radei că acest lucru va forța Rusia „să se angajeze în diplomație sau va conduce … la pierderea mașinăriei sale de război”.
Ce înseamnă exact asta, nu a fost anunțat public. Dar este de presupus că pe lângă întărirea forțelor Ucrainei, aceasta implică și o expansiune substanțială a capabilităților lor de a lovi de la mare distanță cu sisteme de precizie lansate de la sol teren și din aer. Pentru a avea un efect cu adevărat strategic în loc de unul tactic sau operațional – cu alte cuvinte, pentru a fi decisiv în război – asta implică un impact mai mare decât cel conceput până acum.
În plus, al patrulea element este că SUA, împreună cu alți parteneri, „inclusiv Uniunea Europeană, din care Ucraina va face parte” – aproape că a strecurat această ultimă parte, și este corect să spunem că mulți dintre membrii existenți vor avea ceva de spus pe tema asta – vor conveni nu doar să mențină actualul război economic împotriva Rusiei, ci și să investească în el și să protejeze resursele naționale critice ale Ucrainei. Din nou, detaliile sunt esențiale. Înseamnă asta pur și simplu a oferi bani pentru a dezvolta și fortifica fabricile și minele, sau sisteme de apărare aeriană străine desfășurate pe pământ ucrainean?
În fine, presupunând că este un quid pro quo intenționat, Zelenski menționează că, după război, „Ucraina va avea unele dintre cele mai experimentate și semnificative forțe militare”, cu o experiență reală și profundă în luptă. El propune ca acestea să poată înlocui unele desfășurări de trupe americane în Europa. Se poate presupune că acest element este menit să fie o consolare pentru Washington – astfel încât să poată să-și transfere mai multă atenție către teatrul din Pacific – dar te poți întreba și cât de bine va fi primit acest lucru de către cel puțin unele națiuni europene.
Zelenski prezintă asta drept un „pod” către negocierile de pace, dar pace prin putere, asigurându-se că „nebunii de la Kremlin vor pierde capacitatea de a continua războiul”. Există o respingere clară a tipului de acord care ar implica schimbul de teritorii pentru pace, care, în spatele ușilor închise, este discutat din ce în ce mai mult în Occident. În schimb, sincer, aceasta reprezintă o provocare – nu pentru Moscova, ci pentru propriii săi aliați. „Acest plan poate fi implementat”, a afirmat Zelenski în fața Parlamentului ucrainean. „Depinde de parteneri… cu siguranță nu depinde de Rusia”.
Ei bine, poate că e așa, deși în război inamicul are întotdeauna un cuvânt de spus în practică. (Și dacă, așa cum afirmă Zelenski, „Putin este nebun și vrea numai război”, atunci concluzia acestei declarații destul de cuprinzătoare pare să fie că niciun tip de descurajare nu poate fi vreodată suficient.) Mai la obiect, într-adevăr depinde de parteneri. Zelenski vrea garanții necondiționate de aderare la NATO și UE, vrea arme mai multe și mai bune fără nicio restricție privind utilizarea lor, vrea investiții în industria de apărare ale Ucrainei și în resursele naționale și vrea un „pachet de descurajare strategică” – ce-o fi însemnând asta – care e de presupus că ar fi livrat în mare parte de NATO și ar fi considerat de Putin ca o expansiune a arhitecturii de securitate occidentale ostile.
Poate că de asta are nevoie Ucraina, iar lui Zelenski cu siguranță nu îi lipsește curajul de a prezenta o astfel de listă extinsă de cerințe. Totuși, este greu de crezut că Ucraina va obține ceea ce cere. Așteptați-vă, în schimb, la cuvinte calde, declarații răsunătoare, livrări simbolice unice de arme și promisiuni de consultări detaliate. >>
Și Chișinăul poate îngropa Moscova. Moldovenii fac Rusia mică și tot mai mică
