În vara anului 2021, Dmitri Politov și-a dat seama că trebuie să se alăture numărului tot mai mare de aliați ai lui Alexei Navalnîi, care fugeau din Rusia, pe fondul represiunii în creștere împotriva disidenței. Dar Politov – care auzise povești despre agenți ruși care hărțuiau și chiar asasinau emigranți în Europa – a decis să nu se alăture comunităților de exil înfloritoare din Lituania și Georgia, ci să meargă mai departe, își începe The Moscow Times povestea.
<< „Am vrut să merg în America”, a declarat Politov, un moscovit cu barbă, în vârstă de 29 de ani, care vorbește în propoziții scurte, sacadate, într-un interviu pentru The Moscow Times. „Este mai sigur. În Europa, există cazuri binecunoscute de oameni otrăviți sau uciși.”
Având în vedere că Ambasada SUA la Moscova închide serviciile consulare, pe fondul expulzărilor diplomatice în masă, iar vizele de turist spre alte locuri sunt greu de obținut în condițiile restricțiilor pandemice, Politov a fost forțat să ia măsuri extreme. Pe 9 august 2021, cu două luni înainte de interzicerea organizațiilor lui Navalnîi, sub motiv de „extremism”, de către un tribunal din Moscova, el s-a îmbarcat într-un zbor charter către orașul-stațiune mexican, Cancun.
Într-un jurnal video, filmat în zona de plecare al aeroportului Sheremetievo, din Moscova, Politov și-a prezentat planul: anularea zborului de întoarcere, plecarea din Cancun spre orașul de frontieră Tijuana, la aproape 3.000 de mile distanță. Odată ajuns acolo, va trece granița în California și va cere azil politic în Statele Unite.
Politov a plecat pe una dintre ultimele rute disponibile spre SUA, pentru imigranții ruși, una care este plină de pericole neprevăzute, intermediari fără scrupule și cereri de azil false.
Moscow Times a intervievat solicitanți de azil – unii legitimi și alții care doresc să înșele sistemul – care au intrat în SUA prin Mexic și agenții dubioși care percep taxe mari pentru a-i ajuta, pentru a face lumină în această ușă din spate a Americii, care crește în popularitate printre rușii aflați în căutarea unei vieți mai bune.
Înainte de pandemie, regulile pentru rușii care sperau să emigreze sau să solicite azil în SUA erau simple.
Pe atunci, rușii persecutați acasă, fie ca dizidenți politici, fie ca membri ai unor grupuri religioase reprimate, precum Martorii lui Iehova, puteau veni în America cu vize de turist sau de studenți și puteau solicita azil în timp ce se aflau deja în țară.
Dar recentul val de emigrare – provocat de represiunea de către Kremlin a opoziției politice, a societății civile și a presei independente – a coincis cu o închidere aproape totală a rutei rușilor către America.
În primul rând, pandemia a dus la închiderea ambasadelor SUA din întreaga lume și la o scădere a numărului de vize turistice eliberate.
Mai recent, relațiile proaste dintre SUA și Rusia au forțat Ambasada Americii la Moscova să oprească serviciile de viză pentru ruși, deoarece expulzările diplomatice în masă și interzicerea angajării de personal local au dus la un schelet de personal.
Odată ușa legală către America închisă efectiv, rușii s-au alăturat central-americanilor, haitienilor și cubanezilor care au folosit în mod tradițional ruta de frontieră mexicană către SUA.
Potrivit Serviciului Vamal și Protecției Frontierelor din SUA, 4.103 cetățeni ruși au fost reținuți la frontieră din ianuarie până în octombrie 2021, o creștere de zece ori față de anul precedent. Într-un incident din decembrie, ofițerii din patrula de frontieră au tras în vehiculele care transportau migranți ruși peste graniță.
Pentru Ekaterina Mouratova, un avocat ruso-american în domeniul imigrației, cu sediul în Miami, a cărei firmă oferă reprezentare legală solicitanților de azil vorbitori de limbă rusă, reținuți la granița de sud, creșterea numărului este rezultatul unei furtuni perfecte de factori, atât în SUA, cât și în străinătate.
„În primul rând, este vorba despre deteriorarea situației politice în multe țări post-sovietice”, a spus Mouratova, care a evidențiat Rusia, Belarus și Kazahstan – toate acestea cunoscând recent tulburări politice și represiuni – ca fiind deosebit de bine reprezentate în rândul migranților care încearcă să treacă granița.
Potrivit lui Mouratova, schimbările de politică din SUA – unde administrația Biden a relaxat politicile dure la frontieră ale lui Donald Trump – au eliminat, de asemenea, un element de descurajare major pentru potențialii migranți.
„S-au schimbat multe când Joe Biden a intrat la Casa Albă”, a spus ea. „Oamenii înțeleg că acum este mai ușor să obții azil la graniță decât înainte.”
Pe Facebook și pe serviciul de mesagerie criptat Telegram, au apărut mii de grupuri dedicate punctelor de trecere a frontierei din SUA, deseori conduse de brokerii de imigrare din umbră, care percep taxe mari potenţialilor imigranţi.
Contactat prin Telegram, Vladimir, un broker de imigrare din Rusia, care a refuzat să-și dea numele de familie, și-a explicat afacerea, pentru The Moscow Times.
„Plătiți 2.500 USD pentru pachetul complet. Plătești viza mexicană, ne întâlnim la aeroportul din Mexic și te conducem peste graniță.” „Luăm aproximativ 10-12 persoane [o dată]. Mereu funcționează, granița nu este greu de trecut. Este atât de mare.”
Misiune clandestină
Pentru migranții vorbitori de limbă rusă, care încearcă să treacă granița cu sau fără ajutorul brokerilor, ruta Mexic poate semăna adesea cu o misiune clandestină.
Deși Cancun este o stațiune populară pentru ruși, autoritățile mexicane – care au acorduri cu SUA pentru a întoarce înapoi potențialii trecători ai frontierei – au început să refuze intrarea pe aeroportul orașului a cetățenilor ruși pe care îi suspectează că sunt migranți.
Migranții de succes au declarat pentru The Moscow Times că luaseră măsuri de precauție elaborate pentru a evita suspiciunile, inclusiv evitarea zborului către Cancun de la Moscova și Frankfurt, folosite de călătorii ruși.
Odată ajuns în Mexic, la fel ca mulți dintre compatrioții săi, Politov a evitat să zboare direct de la Cancun la Tijuana, un oraș de frontieră separat de vecinul San Diego, California, doar printr-un gard de frontieră fortificat, pentru a nu trezi suspiciuni.
Călătorind la Tijuana după o escală în Mexico City, el a angajat doi fixeri mexicani, plătindu-le 1.200 de dolari pentru ajutor la trecerea în California. Este o decizie pe care o regretă acum.
„Tot ce fac ei este să-ți dea o mașină și să-ți spună în ce direcție este granița”, a spus el.
O primă încercare de a ajunge în partea americană a graniței, unde migranții au, teoretic, dreptul de a cere azil, a eșuat atunci când un polițist american de frontieră l-a întors pe Politov înapoi în Mexic și a petrecut două nopți în închisoare.
„Am aflat că multe depind de persoana pe care o întâlnești acolo”, a spus Politov.
Viață bună
În timp ce ruta Mexic este foarte folosită de refugiații care fug de persecuția politică sau religioasă din Rusia, unii potențiali migranți sunt gata să folosească sistemul de azil pentru propriile lor scopuri.
Pentru Anastasia, o coafeză dintr-un mare oraș de pe râul Volga, care a refuzat să-și dea numele complet, America a reprezentat un nou început.
„Am decis să plec pentru că viața mea nu mergea nicăieri”, a spus ea, într-un interviu telefonic.
„Când te uiți la televizor, poți oricând să vezi cât de bună poate fi viața în America”, a adăugat femeia.
După ce a găsit un broker de imigrare prin intermediul echivalentului rusesc al Facebook, VKontakte, Anastasia a plătit 2.500 de dolari pentru călătoria prin Mexic. Ajunsă la graniță, ea a cerut azil politic folosind o poveste falsă, scrisă pentru ea de către broker.
„Le-am spus că familia mea și eu suntem persecutați pentru că nu ne plac autoritățile”, a spus ea.
„Nu sunt sigură dacă ceea ce am făcut a fost înșelăciune”, a spus ea. „Întâi de toate, cred că este nedrept că nu pot călători liber în America”.
Când migranții ajung în America, aceștia trebuie să depună o cerere detaliată în care își prezintă motivele pentru a solicita azil.
Incluzând un chestionar care explică motivele migranților, dovada oricărei istorii personale de persecuție și informații despre starea mai largă a drepturilor omului în țara lor de origine, pachetul este denumit de către migranții vorbitori de limbă rusă „caz”.
Vladimir, brokerul de imigrare contactat de The Moscow Times, a spus că un caz de azil pre-scris costă încă 500 de dolari.
„Venim cu cazuri tot timpul”, a spus el. „Este foarte ușor, trebuie doar să-ți folosești imaginația”.
„Putem scrie că ești amenințat din cauza opiniilor tale politice sau că ești Martor al lui Iehova sau că nu vrei să slujești în armată… Toate cazurile sunt personalizate și unice”.
Moscow Times a obținut ceea ce pare a fi o cerere de azil din SUA, pre-scrisă de un broker pentru cetățenii belaruși care fug de persecuția politică, cu informații personale specifice lăsate necompletate, posibil în așteptarea plății.
Călătoria de azil
Pentru cei care trec granița în Statele Unite, călătoria lor de azil este abia la început.
Solicitanții de azil sunt reținuți la sosirea în SUA, unde trebuie să treacă un interviu inițial de verificare cu un agent de frontieră. Cei care trec prin detenție sunt eliberați din detenție după două sau trei zile, după care au la dispoziție un an pentru a depune documente care dovedesc dreptul la azil, la un judecător de imigrare.
Pentru Politov, care a trecut granița din a doua încercare, după ce a făcut echipă cu un grup de colegi refugiați susținători ai lui Navalnîi, bucuria de a fi ajuns în America este temperată de provocările vieții într-o țară nouă.
La fel ca majoritatea solicitanților de azil intervievați de The Moscow Times, el a ajuns în capitala statului California, Sacramento, care are o mare comunitate de imigranți vorbitori de limbă rusă.
Solicitanților de azil le este interzis să lucreze până când un judecător de imigrare le confirmă statutul și trebuie să se bazeze între timp pe economii sau sprijin de la prieteni și familie.
„Este oarecum o parte neclară a legii aici”, a răspuns Politov, care face eforturi pentru a stăpâni limba engleză, când a fost întrebat cum se întreține în America.
Dar, în ciuda dificultăților, Politov – ale cărui legături cu Navalnîi înseamnă că are un caz de azil probabil etanș – așteaptă cu nerăbdare să-i fie confirmat statutul permanent de imigrare și, în cele din urmă, să solicite un permis de ședere pentru Cartea Verde în SUA.
„Nu mă voi întoarce în Rusia până nu va cădea regimul”, a spus el. >>
Gen. Ben Hodges | Cum poate fi Marea Neagră arma cu care aliații să taie din inițiativa Rusiei
