Dronele rusești care vor intra în spațiul aerian al României vor fi doborâte, așa cum au procedat și polonezii, autoritățile române fiind în permanentă legătură cu centrul de comandă NATO, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, potrivit Agerpres.ro.
‘Există, în fiecare săptămână, și noi acum comunicăm la Ministerul Apărării, cazuri în care dronele sunt în nordul Dobrogei, la graniță, foarte aproape de graniță, iar azi-noapte avioanele din poliția aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranța cetățenilor. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spațiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel, și antiaeriana aflată la sol, în zonele cu concentrație mare de populație de pe brațul Chilia, din nordul Dobrogei, este gata oricând să reacționeze, dacă dronele intră în spațiul aerian, așa cum au făcut-o și polonezii. Ne vom proteja țara și siguranța fiecărui cetățean’, a spus Moșteanu.
Întrebat dacă dronele rusești care intră în spațiul aerian al României vor fi doborâte, Moșteanu a răspuns: ‘Exact. Există, după ce legea a trecut în Parlament, o ierarhizare a comenzii și, pentru anumite cazuri, trebuie să aprob eu, ca ministru, angajarea, și dacă este nevoie o voi face. Au mai fost cazuri, în cele două luni, în care, văzând anumite aeronave care au intrat în zona controlată românească, s-au cerut aceste aprobări, iar eu le-am dat. De fiecare dată suntem în legătură cu centrul de comandă NATO, iar toate aceste lucruri le facem împreună cu aliații noștri.’
Referitor la cele întâmplate în Polonia, ministrul Apărării consideră că a fost vorba despre o provocare a Rusiei, o testare a reacției NATO, nefiind o întâmplare sau un caz accidental.
‘Cred că cuvântul corect este a testat reacția NATO sau sintagma corectă este testat reacția NATO, nu atacat Polonia. Evident că n-a fost o întâmplare, n-a fost un caz accidental. Vorbim de mai multe drone, n-a fost una singură. Una singură poate să fie defectă sau poate să fie bruiată de anumite sisteme. S-a mai întâmplat în Polonia. S-a mai întâmplat și în România. Da. N-a fost un caz, au fost mai multe (…) A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei, răspunsul aliaților, este unul ferm. România este în contact permanent cu aliații NATO. Vorbim de invocarea articolului 4, care cere consultări între statele aliate pentru a decide împreună cum vor acționa în continuare. Ceea ce este important după această provocare este să înțelegem că va trebui ca împreună cu aliații să crească suportul statelor de pe flancul estic. Aici vorbim de Polonia, vorbim însă și de România și e nevoie de o prezență militară aliată sporită, e nevoie de sporirea misiunilor de poliție aeriană avansată. Noi avem acum pe teritoriul României cinci avioane ale Germaniei. Sunt două dintre ele în permanentă alertă’, a adăugat Moșteanu.
Moşteanu: Atacul cu drone din Polonia a fost o provocare, o testare / Răspunsul Poloniei şi al aliaţilor a fost ferm / În fiecare săptămână există cazuri în care sunt drone în nordul Dobrogei, la graniţă / Dacă ar intra, ar fi doborâtă
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că atacul cu drone din Polonia a fost o provocare, o testare, iar răspunsul aliaţilor şi al polonezilor a fost unul ferm. Moşteanu a adăugat că în fiecare săptămână sunt semnalate drone în nordul Dobrogei, în apropiere de graniţă şi dacă acestea ar intra în spaţiul aerian, al României, atunci ar fi doborâte. ”Există o ierarhizare a comenzii şi pentru anumite cazuri trebuie să aprob eu ca ministru angajarea şi dacă e nevoie, o voi face”, a explicat ministrul, potrivit News.ro.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a vrut să testeze reacţia NATO prin atacul cu drone în Polonia.
”Cred că cuvântul corect este ”a testat reacţia NATO” sau sintagma corectă este ”testat reacţia NATO”, nu ”atacat Polonia”. Evident că n-a fost o întâmplare, n-a fost un caz accidental, vorbim de mai multe drone, n-a fost una singură. Una singură poate să fie defectă sau poate să fie bruiată de anumite sisteme. S-a mai întâmplat. Nu a fost cazul, au fost mai multe. A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei, răspunsul aliaţilor este unul ferm. România este în contact permanent cu aliaţii NATO. Vorbim de invocarea articolului 4 care cere consultări între statele aliate pentru a decide împreună cum vor acţiona în continuare”, a declarat ministrul Apărării.
El a precizat că după această provocare din Polonia trebuie să crească suportul statelor de pe flancul estic.
”Ceea ce este important după această provocare este să înţelegem că va trebui ca împreună cu aliaţii să crească suportul statelor de pe flancul estic. Aici vorbim de Polonia, vorbim însă şi de România şi e nevoie de o prezenţă militar aliată sporită, e nevoie de sporirea misiunilor de poliţie aeriană avansată. Noi avem acum pe teritoriul României cinci avioane ale Germaniei. Sunt două dintre ele în permanentă alertă”, a transmis Ionuţ Moşteanu.
Ministrul Apărării a adăugat că în fiecare săptămână sunt cazuri de drone în nordul Dobrogei, în apropiere de graniţă.
”Există în fiecare săptămână şi noi acum comunicăm la Ministerul Apărării, în fiecare săptămână există cazuri în care sunt drone în nordul Dobrogei, la graniţă, foarte aproape de graniţă şi azi noapte avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel şi antiaeriana aflată la sol în zonele cu concentrare de populaţie de pe braţul Chilia din nordul Dobrogei este gata oricând să reacţioneze dacă dronele intră în spaţiul aerian, aşa cum au făcut-o şi polonezii ne vom proteja ţara, siguranţa fiecărui cetăţean”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
Întrebat cine va da ordinul de doborâre a unor eventuale drone care ar intra în spaţiul aerian al României, el sau preşedintele Nicuşor Dan, ministrul Apărării a răspuns: ”După ce legea a trecut în Parlament, există o ierarhizare a comenzii şi pentru anumite cazuri trebuie să aprob eu ca ministru angajarea şi dacă e nevoie, o voi face. Au mai fost cazuri în cele două luni în care, văzând anumite aeronave care au intrat în zona controlată românească, s-au cerut aceste aprobări, am dat aceste aprobări de fiecare dată. Suntem în legătură cu centrul de comandă NATO şi toate aceste lucruri le facem împreună cu aliaţii noştri”.
Ministrul Apărării: Americanii sunt cei mai solizi parteneri NATO, au cea mai mare prezenţă străină în România / Nu există NATO fără participarea americană / Vom vedea în ce măsură în perioada următoare îşi vor schimba postura
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că americanii sunt cei mai solizi parteneri NATO şi au cea mai mare prezenţă străină în ţara noastră. El subliniază că nu există NATO fără participarea americană, dar că în perioada următoare vom vedea dacă SUA îşi vor schimba postura pentru a se concentra mai mult pe zona Indo-Pacific.
Ministrul Apărării a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă SUA mai sunt interesate de flancul estic al NATO.
”Sunt interesate. Americanii sunt cei mai solizi parteneri NATO, sunt principalii parteneri strategici ai României, au cea mai mare prezenţă străină în România. Avem aici nişte dispozitive şi nişte efective americane semnificative, sunt pe tot flancul estic. Nu există NATO fără participarea americană. Asta este foarte clar. Vom vedea în ce măsură în perioada care urmează îşi vor schimba postura, cum se spune în armată, şi efectivele de pe flancul estic…, pentru că se concentrează şi pe Indo-Pacific. Există această informaţie. Aşteptăm decizia şi strategia de apărare National Defense Strategy-ul din partea Americii. Probabil luna aceasta, în septembrie, o vom vedea”, a transmis ministrul Apărării.
El a precizat că Europa s-a trezit şi a înţeles că trebuie să acţioneze mai rapid în solidaritate mai mare.
”Nu există motive de a se retrage de pe flancul estic Vedem cu fiecare săptămână noi şi noi provocări. E foarte important că Europa s-a trezit într-un final şi a înţeles că trebuie să acţioneze mai rapid în solidaritate mai mare, să stăm strâns uniţi. Există în fiecare săptămână contacte şi întruniri la nivel de şef de stat, la nivel de miniştrii de externe, la nivel de miniştrii apărării, la nivel de şefi ai armatelor, fie că vorbim de Coaliţia de Voinţă sau de alte formate şi de grupul de ajutor pentru Ucraina şi ăsta este un lucru bun. Suntem permanent în legătură unii cu alţii şi am înţeles că viitorul nostru este comun şi iată vedem”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
El a adăugat că prin programul SAFE statele europene se vor înzestra mai bine din punct de vedere militar.
”Faptul că Comisia a pus pe masa statelor europene posibilitatea aceasta, instrumentul de finanţare SAFE, prin care statele europene vor deveni mai puternice se vor înzestra mai bine din punct de vedere al echipamentelor, vor fi mai bine pregătiţi, mai rezilienţi, vor investi în capacităţile de mobilitate militară şi noi am primit aceşti bani care vor fi împărţiţi între achiziţie de echipamente şi investiţii în infrastructură, în proiecte mari”, a mai afirmat ministrul Apărării.
El a fost întrebat cum va cheltui România banii din SAFE.
”Lista finală va fi decisă în noiembrie împreună cu Comisia. Săptămâna viitoare încep discuţii tehnice cu Comisia. Ministerul Apărării are o listă de proiecte. Proiectele mari vin cu localizarea producţiei şi cu transfer de tehnologie. Un anumit grad de localizare, un anumit grad de transfer de tehnologie în funcţie de negocierile care vor urma. Exact asta este ideea Comisiei, ca aceşti bani să ducă la creşterea bazei industriale de apărare a europenilor. Şi asta se va întâmpla în fiecare ţară. Bineînţeles, unele ţări sunt mai avansate, altele un pic mai în spate, cum suntem şi noi. Lipsa de investiţi în industria de apărare 35 de ani, se simte”, a declarat Moşteanu.
Ministrul Apărării a subliniat că România este destul de departe de alte ţări europene din punct de vedere militar.
”Suntem destul de departe de alte ţări europene, chiar şi de Polonia, care a înţeles de mult că trebuie să-şi întărească armata, a avut grijă şi a cheltuit cu grijă banii, indiferent că au avut şi ei tot felul de alegeri, tot felul de meciuri politice şi asta este democraţia, însă au arătat respect faţă de banul public, au avut ani de zile o atenţie extraordinar de mare pe fondurile europene şi asta le-a întărit economia. Nu poţi avea o industrie de apărare puternică, nu poţi avea o armată puternică fără o economie puternică. Ei au înţeles mai bine decât noi asta. Important este să ne mişcăm şi noi mai repede şi asta este mandatul acestui guvern”, a afirmat ministrul Ionuţ Moşteanu.
Ionuţ Moşteanu, întrebat dacă Federaţia Rusă ar putea ataca un stat membru NATO: Nu este niciun semnal / Cred că Rusia nu va ataca un stat NATO / Când ataci un stat NATO, toate statele NATO vor intra în război cu Rusia
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că nu este niciun semnal că Federaţia Rusă ar putea ataca un stat membru NATO şi a adăugat că nu crede că acest lucru se va întâmpla. El a reamintit că atunci când ataci un stat NATO se activează articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice şi toate ţările NATO vor intra în război cu Rusia.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă are o analiză conform căreia Federaţia Rusă ar putea să atace un stat membru NATO.
”Nu este niciun semnal. Există şi în spaţiul public îngrijorări, însă nu este nimic clar că asta se va întâmpla. Eu personal cred că Rusia nu va ataca un stat NATO pentru că avem articolul 5 al NATO, această umbrelă de protecţie extraordinar de bună pentru fiecare dintre noi. Când ataci un stat NATO, toate statele NATO vor intra practic alături de statul respectiv în război cu Rusia şi Rusia nu poate să ducă în război cu NATO”, a declarat Ionuţ Moşteanu.
El consideră că Federaţia Rusă nu ar putea deschide un nou front, de această dată cu NATO.
”Uitaţi-vă la linia frontului din Ucraina şi acolo nu există implicare directă a statelor NATO şi a europenilor, în Ucraina există un suport şi un ajutor masiv pentru ucraineni şi Rusia a cucerit 0,11% din teritoriu, dacă nu mă înşel, din aprilie până acum. Deci reuşeşte să mişte linia frontului foarte puţin, deşi investeşte masiv în capacitatea militară şi face mobilizări masive. Imaginaţi-vă că ar mai deschide încă un front cu toţi aliaţii NATO. NATO este cea mai mare putere militară de departe şi nu văd pe nimeni în momentul ăsta să se ia la trântă cu NATO”, a afirmat ministrul Apărării.
Ministrul Apărării: Au fost 23 de pachete de ajutor destinat Ucrainei, decise împreună cu armata ucraineană / Există nişte liste care sunt clasificate / Nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că România a trimis Ucrainei 23 de pachete de echipamente militare decise împreună cu armata din ţara vecină, în funcţie de nevoile de echipare ale acesteia şi de disponibilităţile Armatei Române. El a precizat că sunt nişte liste cu aceste echipamente militare, dar că sunt clasificate deoarece aşa s-a decis la un moment dat în CSAT. Ministrul Apărării a precizat că un motiv pentru această decizie ţine de strategia militară pentru că nu este bine să anunţi în gura mare cu ce ţi-ai golit depozitele. Moşteanu a recunoscut că se poate găsi o soluţie pentru a anunţa la cât se ridică ajutorul militar acordat Ucrainei pentru a nu se mai face speculaţii pe acest subiect.
Ministrul Apărării a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv dacă ştie în ce a constat ajutorul pe care România l-a acordat Ucrainei în cei doi ani şi jumătate de război.
”Pe partea de echipament militar au fost 23 de pachete care au plecat către Ucraina decise împreună cu armata ucraineană în funcţie de nevoile lor de echipare, în funcţie de disponibilităţile Armatei Române şi de stocurile Armatei Române. Există nişte liste care sunt clasificate. Aşa s-a decis în CSAT la un anumit moment. Şi toate acestea că se tot vorbeşte, se vântură sume în spaţiu public… “, a afirmat Moşteanu.
La remarca potrivit căreia se vorbeşte despre un ajutor de 1,5 miliarde de euro, ministrul Apărării a replicat: ”E o estimare care nu are nicio bază realistă. Sunt nişte valori de inventar la nişte echipamente, unele dintre ele nu mai erau folosite. Apropo, ucrainenii aveau nevoie de echipament de producţie sovietică pe care Armata română îl avea în depozite, să spun aşa şi au folosit unele dintre ele şi pentru piese de schimb. Este o realitate. Industria de război ucraineană se mişcă diferit faţă de o industrie pe timp de pace şi orice ajutor a fost binevenit. E foarte greu să zici că valoarea de inventar e o valoare realistă sau acele echipamente ar fi putut fi utilizate mâine în caz de război”.
El a fost întrebat adică dacă un cetăţean are dreptul să ştie care a fost ajutorul concret oferit de România Ucrainei.
”Cel mai simplu răspuns e unul ce ţine de strategie militară, pentru că nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele. Şi ăsta este unul din argumente. Cum ajungem la a avea o sumă exactă? E o discuţie şi o să avem discuţia asta. Eu cred că putem găsi o soluţie în care să nu speculeze nimeni o astfel de cifră. Oricum e mai bine să venim noi ca stat, ca administraţie, cu un răspuns decât să circule tot felul de cifre în spaţiul public. O să fie o discuţie pe care o vom avea cu preşedintele, cu premierul şi vom vedea în ce măsură ce putem să spunem public. Cred că putem să spunem anumite lucruri, aşa cum am început să spun iată lucruri care nu s-au spus până acum”, a subliniat ministrul Apărării.
Ionuţ Moşteanu a adăugat că ajutorul umanitar oferit Ucrainei este greu de estimat.
”Şi pe lângă ajutorul militar este şi ajutorul umanitar, care e greu de estimat. De la începutul războiului, din prima zi, am ajutat poporul ucrainean care avea nevoie de acest tip de ajutor şi o facem în continuare. Ajutorul economic pentru economia ucraineană, faptul că i-am ajutat să-şi comercializeze resursele şi am creat coridoare speciale fiind ţară vecină, nimeni nu putea face lucrul ăsta. Deci noi suntem aici într-o poziţie într-un fel privilegiată, într-o poziţie care aduce multe provocări. Suntem alături de ei, am fost din prima zi şi vom fi până în momentul în care se va ajunge la o pace şi apoi după în procesul de menţinere, apoi şi alături de aliaţii noştri”, a mai transmis Ionuţ Moşteanu.
Moşteanu, întrebat dacă România va trimite militari în războiul din Ucraina: Asta este o minciună şi o speculaţie / Putin şi-a găsit nişte oameni în România care au reuşit cu reţelele sociale să otrăvească spaţiul public cu tot felul de minciuni
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că afirmaţia potrivit căreia România va trimite militari în războiul din Ucraina este o minciună şi o speculaţie şi că cei din opoziţie propagă neadevăruri în spaţiul public care îl ajută pe preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Moşteanu a adăugat că Putin şi-a găsit în România oameni care au reuşit cu reţelele sociale să otrăvească spaţiul public cu tot felul de minciuni.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic, dacă România va trimite sau nu soldaţi în Ucraina.
”Asta este o minciună şi o speculaţie. Tot opoziţia spune, care sunt inconştienţi din punctul meu de vedere, făcând aceste lucruri şi propagând minciuni în spaţiu public, minciuni care îl ajută pe Putin, până la urmă, să destabilizeze şi România şi societăţile de pe flancul de est. Şi iată îşi găseşte nişte oameni utili care îi promovează această propaganda. Au spus până de curând că ştiau ei că pe 3 septembrie intră România în război. Ei sunt absolut inconştienţi să facă astfel de lucruri. Nu înţeleg că chiar şi luxul de a face ce opoziţie este dat de democraţie funcţională. Este corect să fie aşa, e corect ca opoziţia să poată spune lucruri, dar lucruri ce ţin de politici, lucruri ce ţin de realităţi, nu minciuni în halul ăsta, minciuni care îl ajută doar pe Putin. Iată că şi-a găsit Putin nişte oameni în România care au reuşit cu reţelele sociale să otrăvească spaţiul public cu tot felul de minciuni”, a declarat ministrul Apărării.
El a explicat cum sunt demontatate fake-news-urile la Ministerul Apărării.
”Noi, la Ministerul Apărării, avem o forţă de reacţie destul de rapidă în social media şi le mulţumesc colegilor de la comunicare. Avem nişte conturi foarte bune de social media ale Ministerului Apărării Naţionale, unde de fiecare dată când apare un fake-news îl închidem foarte repede cu un răspuns oficial pe lucrurile pe care le anticipăm că ar putea deveni fake news-uri sau că ar putea fi instrumentalizate politic comunicăm proactiv, cum sunt exerciţiile de mobilizare care se vor întâmpla în septembrie la Sibiu, în octombrie la Bucureşti – Ilfov, exerciţii absolut normale, a precizat Ionuţ Moşteanu.
Întrebat dacă vor fi chemaţi oamenii la oaste, ministrul Apărării a răspuns: ”Nu, sunt exerciţii normale de mobilizare prin care rezerva operaţională face nişte antrenamente din când în când. E absolut firesc, orice ţară face asta şi ţine în contact şi îşi ţine antrenată rezerva operaţională, dar din nou spun faptul că Rusia şi-a găsit nişte oameni politici care instrumentalizează tot acest război din Ucraina este un lucru grav. Responsabilitatea noastră, a celor care credem şi ţinem la democraţie şi credem în democraţie, este să demontăm aceste lucruri de fiecare dată când apar”.
Moşteanu a explicat de ce este important ajutorul militar pe care România îl acordă Ucrainei.
”Este foarte corect să susţinem şi o să susţinem Ucraina până se va ajunge la acest proces de pace, pentru că, apropo de ce le dăm ucrainenilor, degeaba ţinem noi un glonţ la noi în depozit şi dacă Ucraina nu-l are pe prima linie a frontului şi când vorbim de costuri, cât ne costă acest ajutor, gândiţi-vă cât ne-ar costa să ne trezim vecini cu Putin. Ar fi un cost imens pentru România şi pentru generaţiile viitoare şi nu trebuie să ajungă acolo şi de-aia în momentul ăsta Ucraina este cea mai importantă, este singura care îl poate opri pe Putin în momentul ăsta”, a subliniat ministrul Moşteanu.
El a fost întrebat dacă se va pune problema ca România să trimită militari în războiul din Ucraina.
”Nu. N-a trimis nimeni. De-aia zic, când apar astfel de ştiri care par senzaţionale, îi rog pe fiecare dintre cetăţenii care văd astfel de ştiri să verifice din surse sigure ale trusturilor de presă cunoscute, vechi, bine aşezate şi care şi-au câştigat prestigiul din a da ştiri verificate”, a transmis ministrul Apărării.
El a mai fost întrebat dacă după încheierea războiului din Ucraina este posibil ca România să trimită trupe de menţinere a păcii.
”Aici în momentul ăsta nu avem această perspectivă. Există discuţii despre procesul de pace, dar ca să ajungi la pace, întâi trebuie să ai încetare a focului, apoi trebuie ajuns la procesul de pace şi din procesul de pace, o pace justă, durabilă cu garanţii de securitate solide, trebuie să se desprindă o viitoare acţiune a aliaţilor NATO şi a europenilor pentru a ne asigura că Putin nu foloseşte un proces de pace doar pentru a se reîncărca sau a-şi reface forţele pentru un nou atac”, a mai declarat Ionuţ Moşteanu.
Moşteanu, întrebat dacă va creşte vârsta de pensionare pentru militari: E o discuţie care se tot rostogoleşte în toate direcţiile în spaţiul public / Legea privind pensionarea militară, trecută în 2023 / Discuţia e la anumite deduceri, nu la vârstă
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că în ultima perioadă discuţia privnd creşterea vârstei de pensionare la militari se tot rostogoleşte în spaţiul public şi a explicat că legea privind pensionarea militară a fost trecută în 2023, fiind jalon în PNRR. El a adăugat că există nişte deduceri pentru anumite tipuri de serviciu pe care anumiţi militari îl fac şi astfel ar putea ieşi mai devreme la pensie. Moşteanu a precizat că discuţia este mai degrabă la aceste deduceri şi nu la vârsta de pensionare.
Ministrul Apărării a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV dacă va creşte vârsta de pensionare pentru militari, cum s-a întâmplat în cazul magistraţilor.
”E o discuţie care se tot rostogoleşte în toate direcţiile în spaţiul public. Vârsta de pensionare pentru militari a fost… Legea privind pensionarea militară a fost trecută în 2023, a fost jalon PNRR. Şi acolo există până în 2030 la 60 de ani, până în 2035 ajunge gradual în fiecare an până la 65 de ani.
Asta este acum, în vigoare. De aici sunt nişte deduceri pentru anumite tipuri de serviciu pe care anumiţi militari sau ofiţeri îl fac şi au nişte deduceri din această perioadă maximă şi îşi pot deduce anumite perioade astfel încât ies mai devreme la pensie. Discuţia e la aceste deduceri, nu la vârstă, cred”, a afirmat Moşteanu.
El a explicat că ar fi grav să fie depopulat un sistem cum este cel de apărare naţională.
”Avem o lege din 2023 care este jalon PNRR, care mai mult pune nişte condiţii speciale pentru cei pe care legea în 2023 i-a prins să zic pe drum şi a zis ”OK, mai rămâneţi până în 2028”. Ar fi foarte grav să depopulăm un sistem atât de specific cum este sistemul naţional de apărare că aici vorbesc şi de armată, vorbesc şi de Ministerul de Interne şi de servicii pentru că dacă îţi pleacă brusc foarte mulţi din zona de comandă când sunt în maturitatea funcţiei, ai o problemă ani de zile după aia. Nu e vorba doar anul ăsta sau anul viitor, ai o problemă ani de zile, se creează o gaură în tot sistemul şi asta nu poate fi acoperită uşor”, a precizat Moşteanu.
La remarca potrivit căreia, atunci când era în opoziţie, Moşteanu a criticat pensiile speciale, dar ca ministru a declarat că la Ministerul Apărării nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu, Moşteanu a susţinut că ”este o chestie de nuanţă”.
”Asta este o chestie de nuanţă dacă vreţi să numim special tot ce nu este pe contributivitate. Ele se cheamă pensii militare de serviciu. Este o pensie care nu este pe contributivitate. Pensia medie în sistemul militar e 5300 de lei. Asta este pensia medie”, a subliniat ministrul Apărării.
El a recunoscut că această pensie medie este peste cea din sistemul civil, dar a precizat că militarii au şi mai multe restricţii.
”Este peste pensia medie din sistemul civil, să spun aşa, însă vorbim şi de alte venituri pe parcursul carierei, de alt tip de muncă, dacă vreţi, şi de alt tip de restricţii pe care cei care servesc patria în armată le-au faţă de un civil. De-aia e o discuţie în momentul ăsta, eu cred că s-a ajuns la un echilibru, e o discuţie căreia nu-i văd neapărat rostul acum, s-a ajuns la un echilibru şi o perspectivă cu legea din 2023, orice modificare cred că ar crea din nou nelinişti şi ar aduce la neclarităţi, putem discuta totul dând o perspectivă foarte, foarte clară celor care sunt acum în sistem, celor care trebuie să intre şi vor o perspectivă clară pe parcursul întregii cariere, dar din nou, discuţia asta trebuie să fie cu toată lumea la masă şi cu toate cărţile pe masă”, a afirmat ministrul Apărării.
