Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pâslaru, a afirmat că suma de proiecte de investiţii din PNRR care au un semn de întrebare în acest moment legat de implementarea lor până la termenul limită este de 7,8 miliarde de euro. El susţine că s-a ajuns în această situaţie din cauza populismului avut în administrarea ţării, dar şi pentru că un element important este caracteristicul ”merge şi aşa”, ce dacă întârziem, că am mai făcut-o şi în trecut, relatează News.ro.
Dragoş Pâslaru a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că a început o discuţie preliminară pentru a se stabili care proiecte pe PNRR pot fi implementate până la sfârşitul anului viitor.
”Comisia Europeană împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE au început o discuţie deocamdată preliminară prin care să vedem ce din totalul acesta pe care îl avem pe PNRR poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, deci până la sfârşitul 2026 şi ce nu. Şi descoperim o problemă sistemică. Nu discutăm de o problemă doar la nivel central sau de o problemă doar pe un anumit sector. Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment şi legitim pus legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a afirmat Dragoş Pâslaru.
El a adăugat că s-a ajuns aici din cauza populismului avut în administrarea ţării.
”Primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea ţării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorităţi, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deşi erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului. Am ajuns aici pentru că a existat o lipsă de asumare a acestei modernizări pe care o avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aici nu este vorba de mofturi ale Comisiei Europene. Aici este vorba despre faptul că aveam un plan şi acele lucruri nu s-au făcut la timp sau au fost amânate”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Dragoş Pâslaru consideră că s-a alocat foarte multă energie pentru ce proiecte să intre în PNRR şi mai puţină energie pentru implmentarea lor.
El a identificat ca fiind o altă problemă clasicul ”merge şi aşa”.
”Un alt element important este caracteristicul merge şi aşa. Ce dacă întârziem? Nu e o problemă, am mai întârziat şi în trecut. Şi ce dacă nu le terminăm până în 2026? Adică o să ne înţelegem cu ei. Şi în momentul în care, şi plus acel clasic, vedem noi, o să vedem, vedem noi ce o se întâmple. Şi aceste lucruri sunt de natură de a scădea încrederea în modul în care administraţia îşi asumă aceste reforme”, a mai afirmat Dragoş Pâslaru.
El a precizat că l-a informat despre această situaţie pe premierul Ilie Bolojan.
”Am terminat această analiză noaptea la sfârşitul zilei de marţi. Miercuri dimineaţă, la ora 8, am avut întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan. I-am prezentat situaţia, i-am explicat faptul că lucrurile sunt extrem de serioase, dumnealui nu doar că a înţeles imediat, dar a convocat în aceeaşi zi adică ieri, la ora 6, o întâlnire cu toate ministerele de linie care sunt cruciale pentru implementarea reformelor şi investiţiilor majore şi le-am pregătit şi le-am dat la fiecare minister în parte câte o fişă cu detalii pentru fiecare, ştiţi conceptul de jaloane şi ţinte pentru fiecare jalon pe care îl avem atât aferent cererii de plată 3 pentru a putea să evităm suspendarea şi pierderea definitivă a banilor, cât şi pentru cererea de plată 4”, a mai declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
El a precizat că trebuie lucrat şi pentru cererea de plată numărul patru.
”Dacă noi facem ce s-a făcut şi până acum, adică să aşteptăm să vedem ce se întâmple cu cererea anterioară şi nu o pregătim pe cea următoare, avem o problemă. De altfel, cererea de plată 4, am această încredere şi voi lucra la acest lucru împreună cu colegii ca să putem aduce o sumă nemaiîntâlnită ca magnitudine de circa cinci miliarde spre şase miliarde de euro, care ar fi un balon de oxigen extraordinar pentru finanţele publice din România”, a subliniat Dragoş Pâslaru.
El a mai transmis că va exista o renegociere a PNRR.
”Vom avea probabil acum o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mutăm toate proiectele bune pe granturi ca să luăm granturile. Dar dacă pe granturi, după ce le mutăm, ultima şansă de a le muta, întârziem şi nu facem ceva, atunci pierdem banii nerambursabili. Şi asta nu trebuie să se întâmple. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict pe această zonă. Pe proiectele care în acest moment nu au progres fizic, nu poţi să justifici cum s-ar face, am stabilit că ministerele trebuie să vină în primul rând cu un stadiu de implementare”, a mai declarat Dragoş Pâslaru.
Dragoş Pîslaru, despre situaţia spitalelor din PNRR: Există patru, cinci spitale care nu au progresat deloc / Pentru acestea nu cred că mai poate susţine cineva că se vor face până anul viitor / Avem un risc la 14 spitale din lista iniţială
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru, a afirmat că există patru, cinci spitale finanţate din PNRR care nu au progresat deloc şi a menţionat că pentru acestea nu mai poate susţine cineva că vor fi încheiate până anul viitor. El a menţionat că există un risc la 14 spitale din cele 19 aflate pe lista iniţială de finanţare din PNRR.
Dragoş Pîslaru a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, câte spitale din PNRR vor fi păstrate şi câte vor fi finalizate până în august 2026.
”Există un număr de patru şi aproape cinci spitale, de exemplu, care nu au progres deloc. Zero. Pentru acelea nu cred că cineva va putea să susţină că ele se pot face până anul viitor. Pentru celelalte, evident, există o discuţie întreagă cu privire la modul în care le-am putea accelera, dar cu siguranţă în acest moment avem un risc la circa 14 spitale din lista pe care am avut-o iniţial. Discutăm de 14 din 19, Deci ca să înţelegeţi lucrurile, cinci spitale credem că pe baza progresului fizic se pot face, din diferenţa de 14, patru sau chiar cinci ştim aproape sigur că nu se pot face şi ceea ce încercăm să facem, încercăm să salvăm tot ce se poate salva printr-o mobilizare exemplară împreună cu constructorii, şi respectiv pentru celelalte să găsim surse alternative de finanţare. Ca să fie foarte clar şi să înţelegem cu toţii, nu se pune problema să renunţăm la construcţia acestor spitale”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: Diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară e că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile.
Dragoş Pîslaru a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă când vor fi demişi şefii din Energie care sunt incompatibili, în condiţiile în care această solicitare din partea Comisiei Europene nu a primit niciun răspuns de mai multe luni.
”Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
El a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie.
”Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. Ce vă pot spune este că, ca urmare a discuţiei de ieri, astăzi ministrul Energiei va veni la MIPE pentru a discuta în detaliu aceste lucruri. Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii, este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a mai transmis Dragoş Pîslaru.
Dragoş Pîslaru, despre proiecte de infrastructură din PNRR: Sunt segmente din A7 şi din A8 care nu au încă progres fizic / Din cei 2741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizaţi, 854 sunt cu semn de întrebare
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pâslaru, a afirmat că sunt segmente din A7 şi A8, finanţate din PNRR care nu au progres fizic şi despre care e greu de crezut că vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2026, dar a adăugat că probleme sunt şi cu investiţii din zona feroviară. Astfel, din cei 2741 de kilometri de infrastructură feroviară care ar urma să fie modernizaţi sau de infrastrutură nouă peste 850 sunt cu semn de întrebare.
Dragoş Pîslaru a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, dacă sunt autostrăzi care ar putea pierde finanţarea din PNRR.
”E vorba de segmente de autostradă. Sunt segmente din A7, sunt segmente din A8, sunt segmente care nu au încă progres fizic pe construcţia respectivă. Acestea fiind segmente prioritare, deja suntem în discuţii şi asta vă pot confirma că am început încă de ieri pentru reaşezarea surselor de finanţare pe aceste segment. E foarte important să nu ne amăgim că ele pot fi terminate până la sfârşitul anului viitor, când ştim că termenele sunt mult peste. Din acest punct de vedere mi se pare o chestiune de seriozitate să explicăm românilor că vor fi finanţate din alte surse şi că nu pot fi finanţate din PNRR”, a explicat Dragoş Pislaru.
El a fost întrebat şi despre proiectele de infrastructură feroviară.
”Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în acelaşi timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastrutura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp. PNRR îţi dădea şi acest avantaj că te forţa ca într-un interval finit până în 2025 să le faci”, a mai declarat Dragoş Pislaru.
