NATO consideră posibil scenariul unei invazii la scară largă a Rusiei în Ucraina, a atras atenția Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței, într-un interviu oferit Digi24.
Alianța Nord-Atlantică este conștientă că Rusia caută să provoace NATO pentru că, de fapt, are nevoie de un pretext pentru a-și justifica acțiunile ofensive, în dorința ei de a-și recrea niște sfere de influență în Europa. Pentru a genera tensiune, Moscova se folosește de diverse instrumente, de la mobilizare de forțe militare până la dezinformare masivă. În acest context trebuie privite și declarațiile recente ale Moscovei, care a readus în discuție scutul antirachetă de la Deveselu, consideră Mircea Geoană.
„Suntem o alianță politico-militară pur defensivă. Tot ceea ce facem este conform misiunii încredințate de liderii și de națiunile care sunt membre NATO, inclusiv de România: să apărăm teritoriul și populațiile celor 30 de națiuni, de la Marea Neagră până la Vancouver și până la San Francisco, împotriva oricărui pericol. Și nu noi suntem cei care am amplasat rachete de ultimă generație și-n Crimeea, și-n Ucraina ocupată, și-n Kaliningrad și-n multe alte locuri. Este, într-un fel, un joc de comunicare la care NATO răspunde extrem de clar, inclusiv prin vocea secretarului general Stoltenberg la Riga, o spun și eu, o spunem și direct Federației Ruse, când avem dialog pe diverse canale cu dânșii: să nu mai folosească NATO ca pretext pentru intenția evidentă de a recrea sfere de influență în Europa”, a arătat secretarul general-adjunct al NATO.
„O nouă incursiune militară, așa cum au făcut-o în 2014 sau în 2008 în Georgia, va avea – nu din punct de vedere militar, dar din punct de vedere politic, economic și financiar – un cost foarte sever pentru Federația Rusă. Este ceea ce aliații NATO au discutat la Riga, este ceea ce NATO și Uniunea Europeană discută. Dacă se întâmplă încă o dată, e foarte clar că prețul politic, economic și financiar – nu vorbesc de militar – va fi semnificativ. Ceea ce spunem sper să fie auzit și la Moscova la justa valoare a avertismentului nostru”, a avertizat oficialul NATO.
Provocările Moscovei vin din zona cyber, din zona spațiu, din zona dezinformare, din zona hibridă, din zona tradițională militară, din zona echipamentului inclusiv nuclear, a arătat Mircea Geoană. El a evocat în context testarea recentă a unei arme antisatelit de către Moscova, o acțiune ce putea avea consecințe periculoase.
„Observăm cu preocupare și amenințări de tip tradițional – elemente de sisteme de rachetă ultramoderne, amplasamente în diverse locații a unor sisteme avansate. Observăm cu îngrijorare – și am și condamnat la NATO, ca și mulți alții – această folosire a ultimei generații de arme antisatelit. Au testat pe un satelit al lor o armă antisatelit, consecința fiind că pur și simplu, într-un spațiu deja foarte congestionat, în care nu sunt sateliți guvernamentali, cum era pe vremuri, acum sunt foarte mulți comerciali. Stația Spațială Internațională a trebuit să-și amâne o ieșire în spațiu, stația orbitală chineză a trebuit să se protejeze de rămășițele spațiale”, a reamintit Mircea Geoană.
Semnalul de alarmă al Pentagonului
Lideri ai Germaniei, Statelor Unite, Franţei, Italiei şi Regatului Unit şi-au exprimat luni hotărârea ca suveranitatea Ucrainei să fie respectată, având în vedere „tensiunile dintre Rusia şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al Palatului Elysee, transmite marţi AFP.
În contextul în care Rusia este acuzată că pregăteşte un atac asupra vecinului său ucrainean, preşedintele Emmanuel Macron şi ceilalţi patru şefi de stat şi de guvern şi-au „exprimat angajamentul de a acţiona pentru menţinerea păcii şi securităţii în Europa”, a informat preşedinţia franceză după încheierea convorbirii telefonice dintre cei cinci lideri.
Aceştia au reamintit necesitatea ca Rusia să se angajeze din nou în negocieri cu Ucraina în cadrul formatului Normandia, sub egida Franţei şi Germaniei.
Această coordonare diplomatică a avut loc în ajunul videoconferinţei dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin pe această temă şi după avertismentul de luni al Casei Albe care a declarat că este gata să reacţioneze împotriva Moscovei în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei.
Un înalt oficial american a declarat vineri pentru Washington Post că Rusia se pregăteşte să lanseze o ofensivă la începutul anului 2022 la care ar urma să participe 175.000 de soldaţi.
Moscova a negat în repetate rânduri orice intenţie belicoasă şi a acuzat ţările occidentale că înmulţesc provocările.
Pentagonul, contactat de AFP, a refuzat să comenteze informaţii cu privire la aceste informaţii clasificate, însă a subliniat că este „foarte îngrijorat de probe care arată planuri ale Rusiei în vederea unor acţiuni agresive împotriva Ucrainei”.
„Susţinem în continuare o diminuare a tensiunilor în regiune şi o soluţie diplomatică a conflictului din estul Ucrainei”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Tony Semelroth.
Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuţi de Rusia. Conflictul, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, a început după anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova.
