Narco-arhitectura: palatele și ruinele mafioților. Cum sunt oferite societății proprietățile confiscate

Sursa: Pixabay

Mafioții și șefii cartelurilor de droguri au schimbat fața orașelor din întreaga lume, cu vilele lor impozante, scrie DER SPIEGEL, care mai notează că acum, aceste active sunt confiscate în Italia, Berlin și Mexic și restituite societății.

<< Orașul vechi Palermo, munți și mare: aceasta este priveliștea oferită de vilele agață de Monte Gallo, de pe coasta siciliană. Dar nu este nimeni în case, care să se bucure de vedere – doar păsări și șobolani. O companie legată de șeful mafiei Michele Greco a început construcția coloniei la sfârșitul anilor 1970 și, până când autoritățile au pus capăt proiectului, 170 de conace erau deja în construcție. Astăzi, colecția de schelete de vile mafiote este cunoscută sub numele de „Pizzo Sella” sau „Dealul rușinii”.

În țări precum Italia și Mexic, unde sindicatele crimei organizate au o influență semnificativă, mafioții și șefii de cartel joacă frecvent un rol semnificativ în peisajele din orașele lor natale. Aceștia sunt implicați în proiecte de construcții considerabile, ca o modalitate de a profita de licitații sau de a spăla bani, și construiesc conace luxoase ca simboluri ale statutului lor și al familiilor lor. Unii au chiar și buncăre subterane complexe și tuneluri construite pentru a ajuta la contrabandă sau pentru evadări de urgență – sau locuiesc în întregime sub pământ.

Sursa: captură foto

„Din păcate, în majoritatea orașelor din sudul Italiei, există resturi de structuri mafiote care au schimbat caracterul acestor locuri”, spune fotograful sicilian Alessio Mamo. El a documentat vilele și ruinele mafiote cu camera sa, obținând o îndosariere fotografică a cât de agresiv au schimbat clanurile aspectul spațiilor publice din regiune.

„Arhitectura și comerțul cu droguri sunt indisolubil legate”, este de acord arhitectul și urbanistul mexican Eloy Méndez, care cercetează „narco-arhitectura” la Universitatea din Puebla. El spune că investițiile imobiliare ale crimei organizate au creat peisaje urbane complet noi în America Latină. Structurile lor pompoase sunt ca „propriul lor limbaj, cu care vor să se arate și să se distingă”. Adesea, adaugă el, sunt de kitsch și excesive.

Cimitirul Jardines del Humaya, din Culiacán, leagănul cartelului Sinaloa, este un prim exemplu. Traficanții șefi și familiile lor concurează pentru a construi acolo cele mai ostentative mausolee – structuri care amintesc de temple și palate în stil colonial. Acestea includ elemente precum cupole în formă de ceapă, cornișe, acoperișuri boltite, arcade și coloane.

Sursa: captură foto

Structurile sunt, de asemenea, simboluri ale puterii, prezența lor ajutând clanurile și cartelurile mafiote să domine spațiul public și să controleze zonele înconjurătoare. Dar guvernele și societatea civilă încearcă să recupereze orașele. Din 1982, Italia a confiscat peste 36.000 de proprietăți mafiote. „Confiscarea este unul dintre cele mai eficiente instrumente în lupta împotriva criminalității organizate”, spune Zora Hauser, care cercetează mafia, la Universitatea din Oxford. Privarea lor de bunuri, spune ea, le perturbă operațiunile și acționează ca un factor de descurajare.

„Cel mai clar este, însă, atunci când activele, companiile, proprietățile și clădirile sunt returnate societății”, crede Hauser. „Este un semn că statul și oamenii au preluat controlul”. De fapt, de ce se tem cel mai mult mafioții? De pierderea controlului asupra teritoriului lor.

Potrivit organizației anti-mafia, Libera, aproximativ 1.000 de municipalități italiene au primit clădiri sau proprietăți confiscate de la stat pentru a fi transformate în uz public. În plus, aproximativ 900 de organizații sau grupuri non-profit administrează foste active mafiote.

Grupul Cooperativ GOEL din Calabria beneficiază, de asemenea, de strategia italiană de redistribuire a fostelor proprietăți deținute de mafie. În prezent, grupul folosește trei foste clădiri ce au aparținut mafioților, dar a aflat și că mafia nu renunță la proprietate fără luptă.

În Calabria, de unde își conduce imperiul global brutalul clan ‘Ndrangheta, fermierii, proprietarii de afaceri și alții s-au unit pentru a forma o cooperativă pentru a rezista mafiei și a o face să dea înapoi cu amenințările și taxele de protecție. GOEL operează, de asemenea, mai multe inițiative sociale în domenii precum agricultura ecologică, turismul, moda sustenabilă și cosmeticele organice.

GOEL a reușit astfel să ofere locuri de muncă pentru aproximativ 400 de persoane într-una dintre cele mai sărace și corupte regiuni din Europa, un loc în care mafia este cel mai mare angajator și în care statul a pierdut în mare măsură controlul. Una dintre clădirile deținute anterior de mafii găzduiește lucrători GOEL, în timp ce croitoresele lucrează în alta, producând haine sub eticheta de modă organică. Cea mai recentă „intrare” este o fostă vilă care i-a aparținut unui șef mafiot. A fost transformată în hotel.

Sursa: captură foto

Orașul a plătit chiar și pentru mobilier nou și a garantat că nu va trebui plătită nici o chirie timp de 10 ani. De asemenea, apa și energia electrică sunt furnizate gratuit. Însă la 10 zile după ce GOEL a câștigat licitația pentru structură, membri ai mafiei au intrat forțat, deteriorând și furând părți ale sistemului de alimentare cu apă și provocând daune de 50.000 de euro.

Inițiativa anti-mafia (GOEL) este familiarizată cu astfel de atacuri. Odată, mafioții au incendiat o fermă, au distrus tractoare și au demolat depozite. De atunci, echipa organizează o petrecere de fiecare dată când mafia lovește. „Când oamenii cad într-o depresie și renunță la speranță, devin mai ușor de controlat”, spune Vincenzo Linarello, șeful Grupului Cooperativ GOEL. „Când ne atacă ‘Ndgrangheta, răspundem cu festivaluri care le dau curaj oamenilor”.

Aceștia organizează petreceri, strâng donații și organizează campanii de publicitate pentru a atrage atenția asupra metodelor folosite de mafie. Linarello spune că amenințările au devenit mai rare. „Se pare că au înțeles că ne fac mai puternici, cu fiecare atac”.

Alte regiuni au încercat să imite modelul italian, precum Berlinul. În capitala Germaniei, sunt în curs planuri de a pune proprietățile confiscate la dispoziția inițiativelor non-profit. În 2018, oficialii au confiscat 77 de proprietăți aparținând clanului Remmo, inclusiv blocuri de apartamente și apartamente, dar și o vilă și o grădină comunitară. Planurile prevăd ca vila, situată în cartierul Neukölln din Berlin, să fie transformată într-un centru de tineret. În primul rând, însă, administratorii trebuie să-i scoată pe chiriași actuali, cu toții membri ai clanului.

Mexicul, la rândul său, va scoate la tombolă, în curând, proprietăți confiscate politicienilor corupți și șefilor cartelurilor drogurilor. La mijlocul lunii septembrie, va avea loc o loterie specială, în cadrul căreia va fi oferită o casă din Culiacán, din care Joaquín „El Chapo” Guzmán a fugit în 2014, la fel, și o vilă din apropierea orașului Mexico, care i-a aparținut lui Amado Carrillo, fostul șef al cartelului Juárez.

Pentru 250 de pesos biletul, echivalentul a aproximativ 11 euro, participanții vor avea ocazia să câștige un narco-house. Guvernul intenționează să utilizeze veniturile din tombolă pentru a accelera campania de vaccinare împotriva coronavirusului.

Nu toată lumea este un fan al planului mexican. Expertul în criminalitate Edgardo Buscaglia crede că tombola este doar un „spectacol”. El spune că loteria va „restitui oamenilor câteva active”. Totuși, Mexicului, spune Buscaglia, îi lipsește o strategie la nivel național și legi care să impună judecătorilor să redistribuie toate bunurile confiscate către organizațiile societății civile, conduse de victimele crimei organizate și care îi ajută pe cei care au avut de suferit.

Întoarcerea unor astfel de proprietăți „nu este un cadou”, spune el. Acestea ar trebui utilizate pentru a ajuta victimele să se integreze în câmpul muncii și în societate. >>

  • Aceast articol face parte din seria Global Societies, proiect derulat timp de trei ani, finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates. Seria Global Societies implică jurnaliști din Asia, Africa, America Latină și Europa care fac cunoscute nedreptăți, provocări sociale și dezvoltare durabilă într-o lume globalizată. O selecție de articole features, analize, eseuri foto, videoclipuri și podcast-uri, care apar inițial în secțiunea Foreign Desk a DER SPIEGEL, va apărea și în secțiunea Global Societies din DER SPIEGEL International. Proiectul se va desfășura trei ani și este sprijinit financiar de Fundația Bill & Melinda Gates.

„Frecvența unor astfel de evenimente este fără precedent”. Ce înseamnă, pentru miliarde de oameni, că a plouat pe cel mai înalt punct al Groenlandei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here