NATO nu preconizează să desfăşoare întăriri în Suedia şi în Finlanda – atunci când cele două ţări vor deveni state membre ale Alianţei Nord-Atlantice -, având în vedere eficienţa lor militară, anunţă marţi secretarul general adjunct al Organizaţiei, Mircea Geoană, relatează AFP, citată de News.ro.
”Nu intenţiomăm să avem o prezenţă suplimentară în cele două ţări. Ele au forţe naţionale redutabile. Sunt în măsură să se apere”, declară el într-un interviu telefonic acordat AFP.
O astfel de desfăşurare a fost prezentată de către preşedintele rus Vladimir Putin ca o măsură care l-ar înfuria, la momentul aderării celor două ţări, decisă de urgenţă, după agresiunea rusă în Ucraina.
”Dacă Finlanda şi Suedia o vor, atunci să adere. E treaba lor”, însă, ”în cazul unei desfăşurări de contingente militare şi infrastructuri militare acolo, vom fi obligaţi să răspundem în mod simetric şi să creăm aceleai ameninţări”, avertiza săptămâna trecută Putin.
”Noi nu intenţionăm în prezent să avem baze NATO în aceste două ţări, pentru că sunt ţări mature militar şi foarte avansate strategic”, declară Geoană.
Alianţa Nord-Atlantică a lansat marţi procesul integrării celor două ţări nordice, care urmează să fie validat de către parlamentele celor 30 de state membre.
Există în continuare un semn de întrebare cu privire la Turcia, care îşi condiţionează susţinerea de extrădarea unor activişt kurzi de către Stockholm şi Helsinki.
”Sperăm ca procesul să se încheie rapid”, declară Geoană, care refuză să prezinte un calendar mai precis.
”Destul de multe ţări au demarat deja procedura. Cred că ratificarea va urma acelaşi parcurs şi că va fi rapidă”, declară el, la fel ca seceratrul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a anunţat marţi că contează ”pe aliaţi în vederea unei ratificări rapide”.
Întrebat despre susţinerea de către NATO a Ucrainei atacate de Rusia la 24 februarie, Geoană salută mobilizarea statelor membre şi aliate, însă recunoaşte o ”preocupare activă” cu privire la p perenitate a susţinerii cu material, armament şi muniţie.
”Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei”, însărcinat să examineze nevoile de echipament, ”funţcionează foarte bne”, declară el.
Însă ”există, bneîneţeles, probleme cu stocurile în ţări aliate”, spune Geoană.
Capacităţile mai multor ţări – europene – sunt limitate, iar aparatele industriale nu sunt neapărat calibrate în vederea unui efort susţinut, în contextul în care războiul pare să dureze.
”Sperăm ca industria să aibă capacitatea de a furniza echipamentele necesare. Acesta este un subiect de preocupare activă, de concentrare, de soluţionare creativă”, declară oficialul de rang înalt român.
”Există un efort în vederea unei creşteri a capacităţii şi creativităţii din partea furnizorilor, iar acesta a funcţionat foarte bine până acum”, dă el asigurări, subliniind că ţările din Occident sunt pregătite să suţină Ucraina pe termen lung.
La summitul NATO de la Madrid, la sfârşitul lui iunie, toată lumea era conştientă de necesitatea ”de a avea o răbdare strategică”, declară Geoană, subliniind că există ”o uniatte pe termen lung în susţinerea Ucrainei”, în contextul în care unii obserbvatori avertizau cu privire la o uzură a opiniei publice şi a capacităţilor financiară şi industrială a ţărilor din Occident.
Întrebat despre viitorul lui Jens Stoltenberg la şefia organizaţiei, Mircea Geoană declară că această problemă a fost amânată, recunoscând că problema viitoarei conduceri a NATO a fost abordată înaintea Războiului rus din Ucraina.
”Secretarul general şi întreaga sa echipă asigură urmărirea” situaţiei provocate de conflict, dă el asigurări.
