Vestul trebuie să arate că dușmanul său este Vladimir Putin, nu cei 143 de milioane de ruși obișnuiți, notează The Economist.
<< Precum țarul în care se modelează el însuși, Vladimir Putin urmează să fie uns ca lider al Rusiei pentru încă șase ani. Alegerile pe care le va câștiga pe 17 martie vor fi o farsă. Dar totuși, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Vest. În loc să se prăbușească, regimul Rusiei s-a dovedit a fi rezilient. Iar ambițiile lui Putin reprezintă o amenințare pe termen lung, care bate cu mult dincolo de Ucraina. Ar putea să răspândească mai multă discordie în Africa și Orientul Mijlociu, să slăbească ONU și să plaseze arme nucleare în spațiu. Vestul are nevoie de o strategie pe termen lung pentru o Rusie necinstită, care să meargă mult mai departe decât ajutorul acordat Ucrainei. În acest moment, nu are una. De asemenea, trebuie să arate că dușmanul său este Putin, nu cei 143 de milioane de ruși.
Mulți, în Vest, sperau că sancțiunile occidentale și greșelile lui Putin în Ucraina, inclusiv sacrificiul absurd al unor legiuni de tineri ruși, i-ar putea condamna regimul. Totuși, acesta a supraviețuit. După cum arată studiul nostru din această săptămână despre viața în Vladivostok, reziliența sa are mai multe fundații. Economia Rusiei a fost reconfigurată. Exporturile de petrol ocolesc sancțiunile și sunt trimise în sudul global. Mărcile occidentale, de la BMW la H&M, au fost înlocuite cu substituenți chinezi și locali. În manuale și în mass-media, e promovată o narațiune seducătoare a naționalismului și a victimizării. Disidența internă a fost înăbușită. Cel mai carismatic rival politic al lui Putin, Alexei Navalnîi, a fost asasinat în gulag, în februarie. Până acum, Kremlinul nu a avut dificultăți în a controla mulțimile curajoase care îl plâng.
În timp, regimul va întâmpina noi vulnerabilități. Efectele cumulate ale izolării de tehnologiile occidentale vor afecta productivitatea: gândiți-vă la uzura avioanelor Boeing sau la nevoia de a depinde de software piratat. Dependența crescândă a Rusiei de China ar putea deveni o slăbiciune. Militarizarea economiei va afecta standardele de viață. Populația va scădea cu aproximativ o zecime în următoarele două decenii. Și pe măsură ce Putin, în vârstă de 71 de ani, îmbătrânește, se va contura o luptă pentru succesiune. Este întotdeauna greu de prezis când va cădea un tiran. Cu toate acestea, o asumpție de lucru prudentă este că Putin va fi la putere pentru mulți ani.
În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică a reprezentat pentru lumea liberă atât o amenințare militară, cât și una ideologică. Vestul a reușit să o controleze și, după ce s-a prăbușit, a salutat reformele sale democratice și de piață. Putin, care a preluat puterea în 1999, a restricționat democrația rusă, încet la început, dar mai rapid după ce tinerii ruși din orașe au organizat proteste în masă, în anii 2010. El învinovățește Vestul pentru provocări la adresa autorității sale și încearcă să își asigure regimul blocând influența occidentală și unind poporul rus într-o luptă împotriva unei caricaturi a Americii și a NATO. Astăzi, Rusia are doar o economie de mărime medie și nicio ideologie coerentă de export. Totuși, reprezintă o amenințare globală. Pericolul imediat este înfrângerea Ucrainei și, după aceea, atacurile asupra țărilor vecine, precum Moldova și statele baltice; dar ambițiile lui Putin nu se opresc aici.
Luați în considerare armele noi sau neconvenționale. Se raportează că Rusia experimentează plasarea de focoase nucleare în spațiu. Dronele sale și războinicii cibernetici îi permit să își proiecteze forța dincolo de granițe. Industria sa de dezinformare răspândește minciuni și confuzie. Această combinație malignă a destabilizat țări din Sahel și a susținut dictatori în Siria și Africa Centrală. De asemenea, ar putea influența o parte din multitudinea de alegeri care se vor desfășura în lumea, în acest an. Mulți din sudul global cred în narațiunea falsă a Rusiei: că Putin salvează Ucraina de naziști, că NATO este adevăratul agresor și că Vestul încearcă să le impună tuturor normele sale sociale decadente. Nu ar trebui subestimată capacitatea Rusiei de a submina instituțiile globale stabilite după 1945, în special Consiliul de Securitate al ONU. S-a transformat într-un dușman nihilist și imprevizibil al ordinii liberale mondiale, hotărât să provoace tulburări și sabotaje. Este un fel de Coree de Nord sau Iran pe steroizi, dotate cu mii de focoase nucleare.
Ce ar trebui să facă Vestul? America și Europa au pariat pe două strategii: apărarea Ucrainei și sancțiunile. Înarmarea și finanțarea apărătorilor Ucrainei rămân cea mai eficientă modalitate de a contracara agresiunea rusă, însă hotărârea Vestului de a continua să facă acest lucru este scandalos de fluctuantă.
Între timp, sancțiunile au fost mai puțin eficiente decât s-a sperat. Ele pot fi contraproductive și o scuză pentru a evita alegerile dificile. Peste 80% din lume, măsurată în funcție de populație, și 40% din PIB, nu le aplică, permițând Rusiei să facă comerț liber și subminând legitimitatea sancțiunilor. Dacă Vestul ar încerca să folosească sancțiuni secundare pentru a forța lumea să se conformeze, acest lucru ar avea un efect contrar, determinând unele țări să abandoneze sistemul financiar condus de America. Pe termen lung, cea mai plauzibilă cale este una mai modestă: menținerea sancțiunilor țintite împotriva persoanelor legate de Kremlin și faptul de a ne asigura că pentru Rusia tehnologia avansată, care încă tinde să fie occidentală, este scumpă sau imposibil de obținut.
Aceasta înseamnă că o strategie eficientă față de Rusia trebuie să pună mai mult accent pe alți doi piloni. Primul este acela al unei consolidări militare pentru a descuraja o agresiune rusă ulterioară. În Europa, slăbiciunea este evidentă. Cheltuielile anuale pentru apărare sunt mai mici de 2% din PIB, iar dacă Donald Trump revine la Casa Albă, angajamentul Americii față de NATO ar putea slăbi. Europa trebuie să cheltuiască cel puțin 3% din PIB-ul său pe apărare și să se pregătească pentru un Uncle Sam mai izolaționist.
O luptă a ideilor
Vestul trebuie, de asemenea, să folosească una dintre cele mai puternice arme ale sale: valorile liberale universale. Alături de Star Wars și dolari, ele au fost acelea care au contribuit la prăbușirea regimului sovietic, prin expunerea inumanității sistemului său totalitar. Diplomația occidentală trebuie să încerce să contracareze dezinformarea rusă în întregul sud global. De asemenea, trebuie să li se adreseze cetățenilor ruși în loc să îi trateze ca paria. Aceasta înseamnă evidențierea abuzurilor împotriva drepturilor omului, susținerea disidenților și primirea cu brațele deschise a rușilor care doresc să fugă din țara lor. Înseamnă să susținem forțele de modernizare prin promovarea în Rusia a fluxului de știri reale și informații. Și înseamnă să ne asigurăm că există excepții umanitare în ceea ce privește sancțiunile, de la kituri medicale la materiale educaționale. Pe termen scurt, există puține șanse ca elitele Rusiei sau cetățenii săi obișnuiți să înlăture regimul lui Putin. Dar pe termen lung, Rusia va înceta să mai fie o națiune necinstită doar dacă poporul său își dorește acest lucru. >>
