Neo-nazismul din trupele de elită germane. Detaliile care au făcut Berlinul să admită că problema e profundă, iar inamicul e în interior

O investigație New York Times și o analiză pun degetul pe o rană extrem de sensibilă a Germaniei de azi.

“Poliția germană a găsit pe proprietatea de la țară a unui sergent major dintr-o unitate de elită a trupelor speciale dovezile aderenței sale la o grupare neo-nazistă. După ce au efectuat câteva săpături, polițiștii au găsit două kilograme de explozibili PETN, un detonator, o siguranță, un AK-47, un amortizor, două cuțite, o arbaletă și multă muniție. O parte din aceasta este posibil să fi fost furată de la armata germană.

Poreclit Oiță, sergentul major era de ceva vreme suspectat de neo-nazism. De altfel, pe lângă arsenalul îngropat și descoperit de oamenii legii, au mai fost găsite o colecție de cântece ale trupelor SS, 14 ediții ale unei reviste pentru foștii membri ai SS Waffen și o mulțime de alte suveniruri naziste.

Potrivit Evei Hogl, din comitetul parlamentar pentru forțele armate, bărbatul „avea un plan” și nici nu este singurul aflat în situația asta.

Germania are o problemă. Ani buni, politicienii și șefii de forțelor securitate au respins orice idee de infiltrare a serviciilor de securitate de către extrema-dreaptă. S-a vorbit doar de „cazuri individuale”, ideea existenței unor rețele fiind respinsă. Superiorii celor expuși ca fiind extremiști erau protejați. Pistoale și muniții au dispărut din stocurile militare fără nicio anchetă reală.

Acum, guvernul se trezește. Cazurile militanților de extremă dreapta din armată și poliție s-au înmulțit alarmant, iar oficialii de top din serviciile de informații și comandanții militari încearcă să abordeze acum o problemă care a devenit prea periculoasă pentru a mai putea fi ignorată.

Problema s-a adâncit odată cu apariția partidului Alternativa pentru Germania (AfD), care a legitimat ideologia de extremă dreaptă. Pentru a propaga un sentiment de criză, formațiunea s-a folosit în acest sens de sosirea a peste un milion de migranți, în 2015, iar mai recent, de pandemia de coronavirus.

Cel mai îngrijorător e faptul că extremiștii par să se fi concentrat în unitatea militară care se presupune a fi cea mai de elită și mai loială statului german – forțele speciale, cunoscute prin acronimul lor german, KSK.

În această săptămână, ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a făcut pasul drastic de desființare a unei companii de luptă din KSK, considerată a fi fost infestată de extremiști. „Oiță”, sergentul major a cărui mic arsenal a fost descoperit în mai, era membru al acelei unități.

Potrivit ministrului german al Apărării, aproximativ 48.000 de cartușe și 62 de kilograme de explozibili au dispărut din KSK.

Agenția de contrainformații militare din Germania investighează acum peste 600 de soldați pentru extremismul de dreapta, dintr-un total de 184.000 militari. Aproximativ 20 dintre ei sunt în KSK, un procent de cinci ori mai mare decât în ​​alte unități.

Însă autoritățile germane sunt îngrijorate de faptul că problema poate fi mult mai mare și că și alte instituții de securitate au fost infiltrate. În ultimele 13 luni, teroriștii de extremă dreapta au asasinat un politician, au atacat o sinagogă și au împușcat mortal nouă imigranți și descendenți germani de imigranți.

Thomas Haldenwang, președintele agenției de informații interne din Germania, a identificat extremismul de dreapta și terorismul drept „cel mai mare pericol pentru democrația germană în prezent”.

În interviurile avute de-a lungul anului cu oficiali militari și din sfera informațiilor, aceștia au vorbit despre existența unor rețele la nivel național, compuse din soldați și foști și ofițeri de poliție.

În multe cazuri, soldații au folosit rețelele pentru a fi pregătiți pentru momentul de criză pe care-l tot prevestesc, acela al prăbușirii ordinii democratice din Germania. Ei o numesc „Ziua X”. Oficialii de la Berlin sunt îngrijorați că asta funcționează ca pretext pentru a incita la acte de terorism sau, mai rău, la o lovitură de stat.

„Pentru cei din extrema dreaptă, pregătirea Zilei X și precipitarea ei se împletesc”, susține Martina Renner, parlamentar în cadrul comisiei de securitate internă din Parlamentul Germaniei.

Potrivit responsabililor germani, legăturile pătrund uneori adânc în vechile rețele neo-naziste, ca și în sfera intelectuală mai șlefuită a așa-numitei Noua Dreaptă. Extremiștii stochează arme, întrețin case conspirative și, în unele cazuri, au liste de inamici politici.

În această săptămână a apărut încă un caz, al unui rezervist, acum suspendat, care avea o listă cu numere de telefon mobil și adrese ale 17 politicieni de seamă. Aceștia din urmă au fost avertizați. Cazul a condus, vineri, la cel puțin alte nouă raiduri în toată țara.

Unele publicații germane s-au referit la o „armată din umbră”, care a făcut o paralelă cu anii 1920, când celulele naționaliste din rândul armatei stocau arme și complotau pentru a răsturna democrația.

Majoritatea oficialilor resping, încă, această analogie. Dar frapanta lipsă de înțelegere a numerelor implicate, chiar și la cele mai înalte paliere ale guvernului, a contribuit la o neliniște profundă.

„Odată ce au început să caute cu adevărat, au găsit o mulțime de cazuri”, a declarat Konstantin von Notz, vicepreședinte al comisiei de supraveghere a informațiilor din Parlamentul german. „Când apar de cazuri individuale, începe să pară că avem o problemă structurală. Este extrem de îngrijorător”.

Dl. Von Notz a subliniat că Brendan Tarrant, care a masacrat 51 de credincioși musulmani anul trecut, la două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, călătorise în Europa un an mai devreme și a inclus un rând neplăcut în manifestul său.

„Aș estima că numărul de soldați din forțele armate europene care aparțin și grupurilor naționaliste e de ordinul sutelor de mii, la fel de mulți fiind și în rândurile structurilor de aplicare a legii”, a scris Tarrant.

Von Notz consideră că anchetatorii „ar trebui să ia aceste cuvinte în serios”.

Dar investigarea problemei este în sine dificilă: Chiar și agenția militară de contrainformații, însărcinată cu monitorizarea extremismului în interiorul forțelor armate, poate fi infiltrată.

Un investigator de rang înalt din unitatea de extremism a fost suspendat, în iunie, după ce a împărtășit materiale confidențiale din raidul din luna mai unui contact din KSK. La rândul său, acesta din urmă a transmis materialele celorlalți opt soldați, dându-le totodată și pontul că s-ar putea ca agenția să-i ia și pe ei în vizor.

„În cazul în care complotează chiar persoanele care ar trebui să ne protejeze democrația, avem o mare problemă”, arată Stephan Kramer, președintele agenției de informații interne din statul Turingia. „Cum le găsești?”

„Este vorba aici de bărbați căliți în luptă, care știu să se sustragă supravegherii, deoarece sunt antrenați să facă ei înșiși supraveghere”, a adăugat el. „Avem de-a face cu un inamic din interior”.

În „Casa de trageri”

Aerul din „casa de trageri” mirosea a acru, atât de multe cartușe se trăseseră acolo.

Stăteam în zona de filmare de la marginea adormitului oraș german Calw, din regiunea Pădurii Negre, fiind invitat la începutul acestui an pentru o vizită rară în baza KSK, cea mai bine păzită din țară.

Un soldat camuflat, cu o pușcă de asalt G36, s-a ghemuit de-a lungul unui cadru de ușă spart. Au apărut două umbre. Soldatul a tras de patru ori – cap, tors, cap, tors – apoi a continuat să elimine sistematic alte două duzini de „dușmani”. Nu a ratat o dată.

KSK este omologul german al americanilor de la Navy Seals. Însă, în aceste zile, comandantul lor, generalul Markus Kreitmayr, un bavarez afabil care a trecut prin Bosnia, Kosovo și Afganistan, este un bărbat împărțit între loialitatea sa față de ei și recunoașterea faptului că se confruntă cu o problemă serioasă.

Generalul a întârziat la interviu. Tocmai petrecuse patru ore interogând un membru al unității sale despre o petrecere la care se raportase că o jumătate de duzină de soldați din KSK ar fi folosit salutul lui Hitler.

„Nu pot explica de ce există atât de multe presupuse cazuri de extremism de extrema dreaptă în armată”, spune generalul. KSK este „în mod clar mai afectat decât alții”.

Niciodată nu a fost ușor să fii soldat în Germania postbelică. Având în vedere istoria sa nazistă și distrugerea pe care a stârnit-o în Europa în cel de-al doilea război mondial, țara menține o relație conflictuală cu armata sa.

Timp de zeci de ani, Germania a încercat să organizeze o forță care să reprezinte societatea democratică și valorile acesteia. Însă, în 2011, a desființat recrutarea și a trecut la o forță voluntară. Ca urmare, armata reflectă din ce în ce mai mult nu societatea în ansamblul său, ci o felie mai mică a acesteia.

Generalul Kreitmayr arată că „un procent mare” dintre soldații săi sunt est-germani, o regiune în care AfD-ul o duce foarte bine. Aproximativ jumătate dintre bărbații de pe lista membrilor KSK suspectați de extrema dreaptă sunt, de asemenea, din est, a adăugat el.

Generalul a numit actuala criză a unității sale „faza cea mai dificilă din istoria sa”.

În interviul nostru, generalul a spus că nu poate exclude un grad semnificativ de infiltrare a extremei drepte. „Nu știu dacă există o armată din umbră în Germania”, spune el.

„Dar sunt îngrijorat și nu doar în calitate de comandant al KSK, ci de cetățean”.

Oficialii vorbesc despre o schimbare perceptibilă „de valori” în rândul noilor recruți. În conversații, soldații înșiși, care, conform procedurilor interne ale unității, nu au putut fi identificați, au spus că, dacă se poate vorbi de un punct de inflexiune în unitate, acesta a venit cu criza migranților din 2015.

Pe măsură ce sute de mii de solicitanți de azil din Siria și Afganistan își făceau drum spre Germania, starea de spirit din bază a devenit neliniștită, susțin ei.

„Suntem soldați însărcinați cu apărarea frontierelor acestei țări, iar atunci ei au deschis granițele fără niciun control. Eram la limită”, spune un ofițer.

În această atmosferă, un soldat KSK, în vârstă de 30 de ani, din Halle, din estul Germaniei, a înființat o rețea de chat Telegram pentru soldați, ofițeri de poliție și alte asemenea trupe, din convingerea că migranții vor distruge țara.

Numele lui era André Schmitt. E mai cunoscut după porecla sa: Hannibal.

Rețeaua lui Hanibal

Într-o casă din vestul Germaniei rurale, în spatele unei perdele de lanțuri de fier și pe lângă arbaleta din hol, se deschide o cameră ca de temniță, scăldată de o lumină purpurie, într-o zonă de bar. O imagine supradimensionată a unei femei goale domină peretele din spate.

Acolo l-am întâlnit pe domnul Schmitt, la începutul acestui an. El ne-a dat permisiunea de a-i folosit numele real, dar nu a dorit ca locația să fie dezvăluită și nici să publicăm fotografii cu aceasta.

A părăsit serviciul activ în septembrie trecut, după ce grenade de instrucție furate fuseseră găsite la un imobil aparținând părinților săi. Dar, spune el, mai are rețeaua: „Forțe speciale, ofițeri de informații, oameni de afaceri, francmasoni”, a spus el. Se întâlnesc aici regulat. Spune că această casă este deținută de un susținător înstărit.

„Aceste forțe sunt ca o mare familie”, spune domnul Schmitt, „toți se cunosc”.

Când și-a creat chat-ul Telegram, în 2015, a făcut acest lucru pe criterii geografice – nord, sud, est, vest – exact ca și armata germană. În paralel, el a condus un grup numit Uniter, o organizație pentru profesioniștii din domeniul securității, care oferă beneficii sociale, dar și pregătire paramilitară.

Câțiva foști membri ai chat-urilor sale sunt acum anchetați de procurori pentru complot terorist. Unii comandaseră saci pentru cadavre. Unul se confruntă cu proces.

Situația domnului Schmitt este mai complexă. El a recunoscut că a activat ca informator al KSK pentru agenția de contrainformații militare, la mijlocul anului 2017, când s-a întâlnit regulat cu un ofițer de legătură. Astăzi, armata plătește pentru el pentru a obține o diplomă în afaceri.

El însuși nu a avut niciodată calitatea de suspect. Oficialii germani au negat că l-ar fi protejat. Însă săptămâna aceasta, agenția de informații interne a anunțat că a pus rețeaua sa actuală, Uniter, sub supraveghere.

Autoritățile s-au lovit pentru prima dată de chat-urile sale în 2017, în timp ce investigau un soldat din rețea, care era suspectat de organizarea unui complot terorist.

Anchetatorii analizează acum dacă chat-urile și Uniter au fost scheletul timpuriu al unei rețele de extrema dreaptă la nivel național care a infiltrat instituțiile statului. Deocamdată nu pot spune. New York Times a obținut declarații date poliției de către Schmitt și alte persoane din rețeaua sa, legate de cazul din 2017.

Inițial, afirmă domnul Schmitt și alți membri, chaturile fuseseră despre schimbul de informații, o mare parte dintre acestea despre presupusele amenințări pe care le-au reprezentat migranții. Schmitt a recunoscut la poliție că a umflat-o pentru a „motiva” oamenii.

„Fusese vorba despre tulburări interne din cauza celulelor adormite și a grupurilor extremiste din întreaga lume, formațiuni criminale, amenințări teroriste”, a spus domnul Schmitt la poliție.

Chaturile au fost populare printre soldații KSK. Domnul Schmitt a declarat că din rețea făceau parte 69 dintre tovarășii, în 2015.

Un coleg, soldat KSK, identificat de anchetatori drept Robert P., dar cunoscut sub numele de Petrus, care a condus două dintre chat-uri, a declarat poliției, doi ani mai târziu, că ar fi putut fi de două ori mai mulți: „Trebuie să spun că probabil jumătate din unitate era acolo”.

În curând, chat-urile au evoluat de la o platformă de schimb de informații la una dedicată pregătirii pentru Ziua X. Sorbind apă minerală, domnul Schmitt a descris acest lucru drept „joc de război”. El a înfățișat o Europă sub amenințarea bandelor, islamiștilor și Antifa. El le-a numit „trupe inamice pe pământul nostru”.

Rețeaua sa i-a ajutat pe membri să se pregătească să răspundă la ceea ce el a înfățișat ca fiind un conflict inevitabil, acționând uneori pe cont propriu.

„Ziua X este personală”, a spus el. „Pentru unii este chiar ziua de azi, pentru alții va fi în altă zi. Este ziua în care îți activezi planurile”, spune el.

Membrii chatului s-au întâlnit personal, au stabilit ce provizii și arme ar trebui să depoziteze și unde să amenajeze case conspirative. Zeci de asemenea locuri au fost identificate. Unul se afla la baza militară din Calw. Au exersat cum să se recunoască reciproc, folosind codul militar, la „puncte de ridicare” unde membrii se puteau aduna în Ziua X.

Sentimentul de urgență s-a amplificat. Pe 21 martie 2016, un membru al chatului, identificat doar ca Matze, a scris despre un punct de ridicare din apropiere de Nuremberg. Tot în acel an, Schmitt le-a trimis un mesaj celorlalți din rețeaua de chat. În cele 18 luni anterioare, a scris el, au adunat „2.000 de oameni care gândesc la fel” în Germania și în străinătate.

Când l-am cunoscut, domnul Schmitt a numit-o „o frăție globală cu gânduri similare”.

El neagă plănuirea Zilei X, dar este convins că ea va sosi, mai devreme sau maiu târziu, pe fondul pandemiei.

„Știm, datorită surselor noastre din bănci și servicii de informații, că cel târziu până la sfârșitul lunii septembrie va avea loc marele crah economic”, a spus el într-un apel telefonic următor săptămâna aceasta.

„Vor fi insolvențe și șomaj de masă”, a profețește el. „Oamenii vor ieși în stradă”.

Capetele de porc și salutul hitlerist

Într-o noapte din 2017, Oaiță, sergentul major a cărui armă a fost descoperită în luna mai, s-a numărat printre cei aproximativ 70 de soldați KSK ai companiei a doua care s-au adunat într-un poligon militar.

Anchetatorii l-au identificat doar ca Philipp Sch. El și ceilalți organizaseră o petrecere specială de plecare pentru un locotenent-colonel. Bărbatul era sărbătorit ca erou de război pentru că își croise drum dintr-o ambuscadă, în Afganistan, în timp ce-l transporta pe unul dintre oamenii săi.

Colonelul, un bărbat impunător, acoperit de tatuaje chirilice, care în timpul liber se delectează cu lupte în cușcă (MMA) a trebuit să termine o cursă de obstacole, cu trunchiuri de copaci și capete de porci.

Ca premiu, tovarășii îi aduseseră o femeie. Dar colonelul a sfârșit mort de beat, iar femeia, în loc să fie trofeul său, a mers la poliție.

Stând lângă foc cu o mână de soldați, ea îî ascultase cântând versuri neo-naziste și ridicând brațul drept. Un bărbat chiar a ieșit în evidență pentru entuziasmul său, ea poreclindu-l „bunicul nazist”.

Deși în vârstă de doar 45 de ani, „bunicul nazist” era chiar Oiță, intrat în KSK în 2001.

În cei trei ani scurși de la petrecere, serviciul militar de contrainformații l-a urmărit cu atenție sergentul major. Dar asta nu a împiedicat KSK să-l promoveze la cel mai înalt rang de ofițer.

Gestionarea cazului a urmat un anumit model, spun soldații și oficialii.

În iunie, un soldat KSK i-a adresat o scrisoare de 12 pagini ministrului Apărării, solicitând o investigație asupra a ceea ce el a descris drept o „cultură toxică de acceptare” și „cultura fricii” din interiorul unității. Semnale referitoare la camarazi extremiști au fost „colectiv ignorate sau chiar tolerate”. Unul dintre instructorii săi a asemănat KSK-ul cu SS Waffen, mai scria soldatul.

Instructorul, locotenent-colonel, fusese el însuși pe radar, în 2007, pentru înclinațiile sale spre de extrema dreaptă, când a scris un e-mail amenințător către un alt soldat: „Ești urmărit, dar nu, nu de agențiile noastre impotente, ci de către o nouă generație de ofițeri, care vor acționa atunci când va veni vremea. Trăiască sfânta Germanie!”.

La vremea respectivă comandantul KSK nu l-a suspendat pe locotenent, doar l-a mustrat. L-am întrebat pe generalul Kreitmayr, care a preluat comanda în 2018, despre acest caz.

„Azi, în anul 2020, știind ceea ce știm acum, ne uităm la e-mailul din 2007 și spunem: Este evident”, afirmă acesta. „Dar, la acel moment, ne-am gândit doar: Ce-i cu el? Ar trebui să se abțină”.

Coridorul istoriei

Ușa din spate a clădirii principale de la baza din Calw duce spre un coridor lung, cunoscut sub numele de „coridorul istoriei”, o colecție de amintiri adunate de-a lungul celor aproape 25 de ani de KSK, care include un ciobănesc german, Kato, care s-a parașutat de la 10.000 de metri cu o echipă de comando.

Evident, lipsește orice referire la fostul comandant KSK, căzut în dizgrație, gen. Reinhard Günzel, demis după ce, în 2003, a scris o scrisoare de sprijin pentru discursul antisemit al unui parlamentar conservator.

Ulterior, generalul Günzel a publicat o carte, numită „Războinicii secreți”. Acolo, el a plasat KSK în tradiția unei notorii unități de forțe speciale a naziștilor, care a comis numeroase crime de război, inclusiv masacre ale evreilor. A fost un vorbitor popular la evenimentele extremei drepte.

„În principiu, aici e vorba de unul dintre comandanții fondatori ai KSK, devenit ideolog proeminent al Noii Drepte”, a declarat Christian Weissgerber, un fost soldat care a scris o carte despre propria sa experiență de a fi neo-nazist în armată.

Noua Dreaptă, care cuprinde tineri activiști, intelectuali din AfD, îl îngrijorează pe generalul Kreitmayr. Parlamentarul ale cărui comentarii antisemite au dus la concedierea generalului Günzel se află acum în Parlamentul german, din partea AfD.

„Exist reprezentanți de frunte ai unor partide politice precum AfD, care spun lucruri care nu numai că otrăvesc, dar sunt în mod clar ideologie de extremă dreapta, radicală”, arată generalul Kreitmayr.

Soldații nu au fost imuni la această schimbare culturală din țară, spune el. De curând, un coleg general a devenit candidat la funcția de primar pentru AfD. Mai mulți foști soldați reprezintă partidul în Parlament.

În josul dealului de la casa de trageri se află Salonul Verde, ceva între o sală de consiliu și un bar. Este dominat de o pictură mare în ulei, înfățișându-i pe soldații KSK și pe ciobănescul lor german care atacă cu succes o ascunzătoare a talibanilor.

Este o scenă familiară pentru mulți dintre soldații strânși acolo în ziua în care am vizitat locul. Dar soldații cu care am vorbit au pus la îndoială strategia din spatele unui război care a durat două decenii, cu puține rezultate concrete, cu excepția creșterii migrației la ei acasă.

„Fetele mele m-au întrebat: De ce trebuie să mergi în Afganistan când există copii din Kunduz în clasa noastră? ”, povestește un ofițer. „Nu am avut un răspuns”.

Când a luat o delegație de soldați KSK pentru a se întâlni cu partidele politice din Parlament, le-a pus aceeași întrebare. „Nu au avut niciun răspuns”, a spus el.

Un singur parlamentar a spus ceva. Era din AfD. „A zis că ar fi trebuit să plecăm cu mult timp în urmă”, își amintește ofițerul.

„Putin și-a pierdut majoritatea”, în ciuda referendumului de carton. Predicțiile tulburătoare ale celui ce a anticipat protestele masive din 2011