Pe 30 martie, liderul rus Vladimir Putin și președintele SUA, Donald Trump, au vorbit telefonic, primul dintre cele cinci apeluri dintre cei doi în următoarele cinci săptămâni, o comunicare fără precedent în timpul celor trei ani și jumătate de când Trump a ajuns la Casa Albă.
- Un material publicat de Radio Free Europe, sub semnătura corespondentului de la Praga al postului, Mike Eckel, pe care îl redăm pe larg.
„Am avut o convorbire grozavă”, a declarat ulterior Trump reporterilor. Kremlinul a descris apelul ca fiind „lung” și a spus că cei doi lideri „și-au exprimat îngrijorarea serioasă în ceea ce privește întinderea coronavirusului” și „au discutat despre o cooperare mai strânsă”.
Între timp, diplomații celor două țări au vorbit de cel puțin de trei ori în aceeași perioadă, ceea ce a coincis și cu o expediere neobișnuită de ajutor umanitar rusesc legat de coronavirus către Statele Unite.
Pentru mulți observatori din Rusia, prezentarea apelurilor telefonice din spatele scenei și a altor tipuri comunicare este un indiciu clar că se întâmplă ceva.
Adversari consensuali
Trec Washingtonul și Moscova spre o relație de „resetare”, după ani de animozitate care rivalizează cu profunzimea Războiului Rece?
„Este o cantitate neobișnuită de comunicare, dar acestea sunt vremuri neobișnuite”, a spus Dmitri Suslov, profesor și expert în afaceri internaționale la Școala Superioară de Economie din Moscova. „Aceasta explică mai mult interacțiunea intensă” dintre Washington și Moscova, punctează acesta. Dar, arată Suslov, „în niciun caz nu s-ar putea solda cu vreun fel de resetare”.
„Despre ce fel de resetare putem vorbi dacă există un consens puternic, în ambele țări, că suntem adversari?”.
Nici Kremlinul și nici Casa Albă nu au dorit să răspundă solicitărilor de a face câteva comentarii pe această temă.
Însă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat, ținit, despre conversațiile dintre Trump și Putin, într-un interviu la televiziunea de stat rusă, din 11 aprilie. „Cei doi președinți sunt capabili, la momentul potrivit, să se retragă din dezacordurile strategice și să se angajeze tactic în dialogul constructiv”, a spus Peskov. „Se înțeleg reciproc. Ei înțeleg că nu există nicio alternativă la un soi de acțiune comună, de înțelegere comună. Acest lucru este demonstrat pe deplin în ultimele două conversații telefonice”.
„Un fel de oportunitate”
Alături de pandemia de coronavirus, prăbușirea prețurilor petrolului la nivel mondial, care a afectat industria petrolului de șist din SUA și a întunecat imaginea fiscală altfel puternică a Rusiei, a revigorat un fel de dialog, consideră specialiștii de la Washington și Moscova.
„Este un fel de oportunitate, poate nu una mare, de a îmbunătăți relațiile SUA-Rusia la nivelul înțelegerii reciproce și al încrederii reciproce”, a declarat Ivan Kurilla, profesor de relații internaționale la Universitatea Europeană din Sankt Petersburg, într-o discuție purtată pe 21 aprilie.
Oksana Antonenko, directorul de analiză globală a riscurilor la compania londoneză Control Risks, a declarat că se îndoiește că va exista vreo transformare majoră în relația dintre cele două țări.
Cu toate acestea, a spus ea, administrațiile Trump și Putin au fost critice cu privire la modul în care organizațiile internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Sănătății, au răspuns în criza coronavirusului.
Aceasta ar putea deschide ușa pentru un fel de înțelegere în anumite domenii, a mai spus ea.
„Este o oportunitate de a face pași înainte, dar este și o ocazie pentru ca această relație să se deterioreze din nou”, a declarat experta, în timpul discuțiilor de la Wilson Center.
Resetare vs. suprasarcină
Eforturile de „resetare” a relațiilor ruso-americane datează din perioada Obama. Legăturile dintre Moscova și Washington fuseseră fracturate de războiul din Georgia, care s-a încheiat cu forțele rusești care ocupau părți din teritoriul Georgiei și recunoscând acele zone drept state independente.
După alegerea lui Barack Obama, secretarul de stat de la acea vreme, Hillary Clinton, a făcut efortul de a se angaja în dialog cu Moscova, un efort umbrit de la bun început de un gest simbolic cu o traducere greșită pentru „resetare”.
Până când Trump a ajuns la Casa Albă, în 2017, tentativa de resetare eșuase. Relații s-au deteriorat odată cu revenirea lui Putin în funcția de președinte, în 2012 și 2014, anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea și de sprijinul acesteia pentru formațiuni separatiste din estul Ucrainei.
Chiar înainte ca Trump să preia funcția de președinte al SUA, administrația sa a fost umbrită de acuzațiile potrivit cărora Rusia a conspirat pentru a influența alegerile din 2016 în favoarea sa.
Această concluzie, care a fost consolidată la începutul acestei luni prin cel mai recent raport bipartizan al Comitetului de Informații al Senatului, i-a pus piedică lui Trump și apelurilor sale repetate ca Statele Unite și Rusia să lucreze mai strâns laolaltă la crizele internaționale.
Nor de suspiciune
Dmitri Trenin, care conduce Centrul Carnegie Moscova, a declarat că o resetare a fost un obiectiv de lungă durată pentru Kremlin, dar a fost imposibilă, având în vedere că norul suuspiciunilor legate de Rusia și presiunea politică a congresmenilor democrați atârnă deasupra Casei Albe.
„Când are loc o criză majoră care afectează ambele țări și, într-adevăr, lumea în ansamblu, Kremlinul încearcă să ajungă la Casa Albă cu ideea de a uni forțe pentru a lupta împotriva unei amenințări comune”, a spus el, în timpul unei dezbateri găzduite, la Washington, în 20 aprilie, de Carnegie Endowment for International Peace.
„Noua pandemie de coronavirus este doar o altă oportunitate pe care Moscova o folosește pentru a angaja Washingtonul”, a spus el.
„Nu este nimic inerent inutil în apelurile telefonice dintre cei doi lideri ai noștri”, consideră Eugene Rumer, care a activat ca ofițer de informații naționale pentru Rusia și Eurasia la Consiliul Național de Informații, în timpul administrației Obama. Potrivit acestuia, „este ceea ce s-a întâmplat de multe ori în istoria relațiilor SUA-Rusia sau SUA-URSS, un tip de dialog între doi lideri de vârf, pentru a angaja procesele birocratice”.
Dar, a spus el, „avem nevoie de un dialog serios. Pe lângă apelurile telefonice prezidențiale, mai trebuie să existe o agendă”.
Inițial, prăbușirea prețurilor globale la petrol a fost cauzată de prăbușirea unui acord de șase ani dintre Moscova și cartelul petrolier OPEC. Asta a dus la inundarea piețelor într-un moment în care cererea mondială scădea din cauza blocării economiilor, determinată de coronavirus.
Prăbușirea prețurilor a afectat nu numai producătorii ruși și saudiți, ci și producătorii de petrol de șist din SUA, motiv pentru care Trump a încercat să faciliteze dialogul între Moscova și Riad, spun specialiștii.
„Am lucrat la un acord pe petrol. Am lucrat cu Putin și cu regele (Salman) la asta”, declara Donald Trump, în 18 aprilie, la Casa Albă. „Președintele Putin a fost un gentleman total și era foarte important să îi dăm de capăt”, mai spunea președintele SUA.
Cu două săptămâni mai devreme, în mod ostentativ, Rusia trimisese un avion încărcat cu echipamente medicale destinate să ajute Statele Unite în lupta cu COVID-19.
„Victorie de propagandă”
În timp ce gestul părea binevoitor, sarcina, încărcătura ajunsă pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York, la 1 aprilie, a implicat două companii supuse sancțiunilor internaționale impuse de Statele Unite, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia. Mai mult, au existat declarații contradictorii cu privire la plata transportului respectiv și de către cine a fost făcută.
Departamentul Trezoreriei a declarat ulterior, pentru la RFE/RL, că exportatorul nu pare să cadă sub incidența sancțiunilor impuse de SUA.
„În măsura în care se aplică astfel de sancțiuni, Trezoreria are autoritatea de a autoriza persoanele din SUA să se angajeze în tranzacții care sunt în concordanță cu politica externă a SUA și interesele de securitate națională”, a declarat un purtător de cuvânt.
Criticii Casei Albe au declarat că a fost mai mult o victorie propagandistică pentru Moscova, care a căutat mult timp să convingă Casa Albă să respingă sancțiunile.
Într-o discuție cu presa, din 22 aprilie, John Sullivan, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Rusia, a apărat transportul, semnalând totodată că administrația SUA nu are în vedere reducerea sancțiunilor și, aparent, plasând Rusia lui Putin printre „regimurile autoritare” ale lumii.
„Sancțiunile americane nu inhibă asistența umanitară”, a spus Sullivan. „Răspunsul la provocările puse de Covid-19, legat de asistența umanitară, nu este scutirea de sancțiuni, pentru că asta nu va convinge regimurile autoritare de a inversa cursul și de a da prioritate bunăstării popoarelor lor”.
Și,adăugând puțină o tensiune suplimentară la orice reconciliere potențială: o agenție a Departamentului de Stat a concluzionat că Rusia și China desfășoară o campanie de dezinformare pe tema coronavirusului, împotriva Statelor Unite.
Început nou, început vechi
Kremlinul a lămurit că cealaltă prioritate presantă a acestuia este expirarea tratatului NEW START, privind armele nucleare. Acordul, care va expira în februarie, cu excepția cazului în care Moscova și Washingtonul acceptă prelungirea acestuia cu încă cinci ani, este singurul tratat de control al armelor dintre SUA și Rusia încă în vigoare.
Administrația Trump, deja neîncrezătoare față de Rusia în chestiunea unui alt tratat despre armele din Războiul Rece,a dat inițial semnale mixte despre extinderea NEW START. Mai recent, oficialii americani au spus că vor să lărgească tratatul pentru a include China, deși Beijingul a respins ideea negocierilor trilaterale.
Fără prelungire, tratatul se va prăbuși și va alimenta în continuare o nouă cursă a înarmării, au avertizat analiștii.
„Suntem total de acord cu administrația Trump, că controlul armelor, așa cum există astăzi, e unul depășit. Ne trebuie timp pentru elaborarea sistemului, extinderea lui. Dar este imposibil să o facem acum”, a spus Suslov pentru RFE/RL.
În cea mai recentă discuție telefonică, cea din 17 aprilie, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo și omologul său rus, Serghei Lavrov, au discutat tocmai despre asta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.
În aceeași zi, Departamentul de Stat a publicat raportul său despre modul în care alte țări respectau tratatele majore privind controlul armelor. Deși Moscova respectă NEW START, administrația nu a luat încă o decizie cu privire la reînnoirea lui.
„Administrația vizează un control al armelor, care poate oferi securitate reală Statelor Unite și aliaților și partenerilor săi, și nu a luat încă o decizie cu privire la modul în care extinderea Noului Tratat START va fi un parte a efortului respectiv”, se arată în raport.
Cel mai lung război din Europa de la al douile război mondial
La cinci zile de la sosirea transportului umanitar rus pentru Covid-19, la New York, trei foști ambasadori ai SUA în Ucraina au publicat o un articol de opinie în care susțin că pandemia de coronavirus a adus o oportunitate de a rezolva războiul din estul Ucrainei.
Acum, în al șaselea an, conflictul, care pune față în față forțele guvernamentale ucrainene și milițiile susținute de Rusia, a ucis mai mult de 13.200 de oameni și a strămutat peste un milion de persoane.
„Întrucât coronavirusul și prețurile prăbușite ale petrolului apasă din ce în ce mai mult pe Kremlin, Statele Unite și aliații săi ar trebui să se ofere să ridice sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, dacă Putin va pune capăt incursiunilor sale militare în Ucraina”, au scris cei trei diplomați.
Aceasta este o gândire bazată pe dorință, consideră Suslov pentru RFE/RL: Ucraina este prea importantă pentru Kremlin acum, iar acordarea de concesii ar ridica întrebări din partea șoimilor ruși: de ce țara a suferit anii de sancțiuni economice doar pentru a ceda presiunii occidentale?
„Nu există nicio cale ca epidemia de coronavirus sau scăderea prețurilor la petrol să poată schimba poziția Kremlinului. Nu schimbă tendințele predominante în afacerile internaționale”, a declarat Suslov.
„Nu prea văd unde e consolidarea cooperării și nici că ea s-ar reproduce în relația dintre SUA și Rusia”, a declarat Rajan Menon, profesor de politică internațională la City College din New York.
„Vor fi rușii mai dornici să iasă de sub sancțiuni, sub pesiunea exercitată de virusul COVID? Și dacă da, cât de departe se va deplasa poziția lor în privința Ucrainei? Nu am acest răspuns”, punctează Rajan Menon.
