O tânără din Suceava refuză să plece din Afganistan. „Haosul de pe aeroport este provocat de reportajele iresponsabile”

Tânăra suceveancă solicită să nu îi mai fie transmise mesaje prin care să i se ceară să plece de acolo, chiar dacă recunoaște că și părinții ei sunt terifiați și nu mai au încredere în judecata ei pentru că refuză să plece din Agfanistan.

Multumesc pentru urarile de ziua mea. Intr-adevar s-a dovedit sa fie una memorabila. Sunt in Kabul, in siguranta, si, in ciuda scenelor de groaza filmate la aeroport pe care le vedeti pe ecranele voastre acum, orasul e in mare parte calm, si nu am nici un motiv sa plec. Am trecut prin puncte de control Talibane fara probleme, chiar ca femeie si ca international. Am cumparat legume in bazar, and vorbit cu negustori. Magazinele sunt deschise, electricitatea si telecomunicatiile functioneaza. Nu am fost amenintata direct. Ceea ce nu am nevoie de la voi e presiune cum ca ar trebui sa plec – nu am cum la momentul acesta, din cauza situatiei de la aeroport, chiar daca as vrea, si nu vreau sa plec in primul rand. Sunt in siguranta. Intr-adevar, situatia este fluida, socanta pentru multi, si multi afgani au ingrijorari legitime in privinta propriei persoane. In mod tragic, comunitatea internationala, inclusiv unele ambasade vestice care erau privite de multi prieteni afgani ca bastioane ale drepturilor omului si ale securitatii, au fugit. Cateva tari au impus un regim neanuntat de sanctiuni care va afecta civilii afgani cel mai mult, si nu noua administratie. Bancile, rezervele de bani pentru populatie, si situatia economica in general sunt cea mai mare ingrijorare acum. Ce am nevoie de la voi e incredere in valoarea asistentei umanitare si de dezvoltare in Afganistan, si sustinere si rabdare pentru mine personal.

Pentru cei care lucreaza in mass media, trebuie sa realizati ca titluri ca “Infernul Afgan” si “Criza in Afganistan” sunt periculoase. Haosul de la Aeroportul International Hmid Karzai in acest moment se datoreaza reportajelor iresponsabile, care sunt imediat preluate de presa afgana. Intr-o masura cel putin, Emiratul Islamic al Afganistanului (Talibanii) nu au castigat militar, ci au invins intr-o batalie a narativelor. Asta a fost posibil datorita mass media alarmiste, alimentata de o strategie vestica nefericita de a accelera “negocierile de pace” prin subminarea legitimitatii fostului guvern. Zvonurile se transforma in fapte prin jurnalism infometat, si asta a inclus publicatii vestice reputabile. Uneori ma intreb, sincer, cum anumite articole au trecut printr-un process editiorial. In mod significativ, aceste reportaje creeaza ingrijorari si presiune pe internationalii ramasi aici din partea familiilor si prietenilor de acasa. Personal, am fost contactata de sute de persoane care mi-au spus sa plec si cum sa plec – m-am chinuit sa-mi amintesc cine sunt aceste persoane, in multe cazuri. Parintii mei sunt terifiati de aceasta narativa unilaterala, si au incetat sa aiba incredere in abilitatea mea de a-mi aprecia mediul de operare chiar daca sunt de peste sapte ani in aceasta tara si acest oras, majoritatea timpului in afara unei baze militarizate si responsabila pentru propria siguranta si cea a angajatilor mei. Sunt disponibila, in masura in care timpul imi permite si off the record, sa vorbesc cu oricine din media.”