A fost o săptămână umilitoare pentru aproape 300 de mercenari români recrutați să lupte de partea armatei în Republica Democratică Congo. Capitularea lor în urma unui atac al rebelilor asupra orașului estic Goma a distrus și visurile celor care s-au înrolat pentru a câștiga bani mulți, notează BBC.
BBC a văzut contracte care arată că acești soldați angajați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari (4.000 de lire sterline) pe lună, în timp ce recruții din armata regulată câștigă aproximativ 100 de dolari sau, uneori, nu sunt plătiți deloc.
Românii au fost contractați pentru a ajuta armata să lupte împotriva rebelilor M23 susținuți de Rwanda, care spun că luptă pentru a proteja drepturile minorității etnice tutsi din RD Congo.
Când ofensiva asupra orașului Goma a început duminică seara, românii au fost forțați să se adăpostească într-o bază a ONU de menținere a păcii.
„Rebelii M23 au fost susținuți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma”, a declarat luni, pentru TVR, Constantin Timofti, descris ca fiind coordonatorul grupului.
„Armata națională a renunțat la luptă și am fost forțați să ne retragem”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al României, Andrei Țărnea, a declarat pentru BBC că au avut loc „negocieri complexe” care au dus la predarea către Rwanda a luptătorilor români de către rebelii M23, pe care i-a descris ca angajați privați ai guvernului din RD Congo, aflați într-o misiune de instruire militară.
Goma se află chiar la granița cu Rwanda, iar mercenarii au fost filmați de jurnaliști în timp ce treceau granița, predându-se pentru verificări corporale și alte controale.
Înainte de a trece granița, imagini video arată comandantul M23, Willy Ngoma, mustrându-l în franceză pe unul dintre români, spunându-i să stea jos, să-și încrucișeze picioarele și să-și pună mâinile pe cap. Îl întreabă despre instruirea sa militară – în Legiunea Străină Franceză, i-a răspuns românul.
„V-ați înrolat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mâncați bine”, a strigat Ngoma, subliniind diferența dintre acest salariu și cel al unui recruta din armata congoleză.
„Luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, i-a avertizat el.
Nu este clar de unde a scos Ngoma suma de 8.000 de dolari, dar contractul arătat BBC de un fost mercenar român, în octombrie, arată că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și 3.000 de dolari în perioadele de concediu.
Acordul prevede o „perioadă nedeterminată” de serviciu cu pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.
L-am întâlnit pe fostul mercenar în capitala României, București, unde mă dusesem pentru a investiga Asociatia RALF, despre care un grup de experți ai ONU spun că este o întreprindere românească cu „români care au fost în Legiunea Străină Franceză”.
Aceasta este condusă de Horațiu Potra, un român care se descrie pe sine ca instructor militar.
În iunie, în timp ce mă aflam în Goma, am observat astfel de mercenari la punctele de control, dar și desfășurați în jurul orașului, lucrând îndeaproape cu armata.
În ultimii trei ani, alții au raportat că i-au văzut conducând trupe congoleze în vehicule ale armatei.
„Când au ajuns, toată lumea îi numea ruși”, a spus Fiston Mahamba, co-fondator al grupului de dezinformare Check Congo, pentru BBC.
„Cred că acest lucru era legat de grupul de mercenari ruși Wagner, care are prezență în mai multe țări africane”.
De fapt, Asociatia RALF ar putea să lucreze și în întreaga Africă – contractul său stipula că avea diverse „locații operative”, inclusiv în „Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea”.
Experții ONU spun că două companii private de securitate au fost aduse pentru a sprijini forțele sale în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în Kivu de Nord.
Provincia a fost decenii la rând instabilă, numeroase miliții operând acolo și făcând bani din mineralele sale, cum ar fi aurul și coltanul – folosit pentru a produce baterii pentru vehicule electrice și telefoane mobile.
Prima firmă care a fost semnată a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un francez-congolez. Experții spun că firma a angajat cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.
Această companie a avut sarcina de a recondiționa și de a spori capacitățile aeriene ale armatei RD Congo, de a reabilita aeroporturi și de a asigura securitatea fizică a aeronavelor și a altor locații strategice.
Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o companie congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociatia RALF.
Conform experților ONU, contractul specifica faptul că Asociatia RALF avea expertiză și experiență vastă în furnizarea de servicii de management al securității.
Aceștia ar fi oferit instruire și educație trupelor congoleze de pe teren printr-un contingent de 300 de instructori, mulți dintre aceștia români.
În iulie, când am vorbit cu domnul Potra despre amploarea implicării grupului său pe teren și dacă a fost implicat în lupte, el a spus: „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, nu vor spune pur și simplu: ‘Oh, sunteți doar instructori – mergeți acasă’”.
Domnul Potra a fost activ în misiunea din RD Congo până acum câteva luni, când s-a întors în România – și de atunci a fost implicat într-o controversă legată de alegerile prezidențiale anulate acolo.
A fost reținut dramatic în decembrie și de atunci a negat că ar fi oferit securitate candidatului pro-rus și de extremă dreapta, Călin Georgescu. Iar din octombrie, a refuzat să răspundă apelurilor BBC.
Fostul mercenar, care are aproape 50 de ani și a vorbit cu BBC cu condiția anonimatului, a spus că a demisionat pentru că nu era mulțumit de modul în care opera Asociatia RALF.
El a afirmat că românii făceau mult mai mult pe teren în provincia Kivu de Nord: „Doar un număr foarte mic dintre noi erau, de fapt, instructori.
„Munceam în schimburi lungi de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma”.
El a susținut că salariul nu merită riscurile pe care ți le asumi.
„Misiunile erau dezorganizate, condițiile de muncă erau proaste. Românii ar trebui să înceteze să mai meargă acolo pentru că este periculos”.
De asemenea, a susținut că nu s-au făcut verificări corespunzătoare ale antecedentelor, iar unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară – menționând ca exemplu faptul că unul dintre foștii săi colegi era pompier. Guvernul RD Congo nu a răspuns solicitării BBC de comentarii legat de verificarea antecedentelor sau diferențele salariale dintre contractorii privați și trupele congoleze.
Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români care au fost uciși în februarie anul trecut, când un convoi militar a fost atacat de luptătorii M23 pe drum spre Sake, un oraș de la linia frontului, aproape de Goma, a spus pentru BBC că el fusese ofițer de poliție.
Bădea, în vârstă de 46 de ani, își luase concediu sabatic și acceptase rolul din RD Congo datorită ofertei salariale atractive.
Polițistul se chinuia să plătească pentru un apartament pe care tocmai îl achiziționase și avea nevoie de mai mulți bani.
Mulți alți români au fost atrași de perspectiva unui job bine plătit.
În octombrie, am întâlnit un bărbat în București, care se întorsese acasă pentru a căuta mai mulți recruți care să meargă în Goma. Avea un background militar și fusese în misiuni NATO în Afganistan, cu armata română.
„Suntem foarte ocupați încercând să găsim 800 de persoane care trebuie să fie pregătite mental pentru job și să știe cum să lupte”, a declarat el, pentru BBC.
A mai spus că nu lucra pentru Asociatia RALF, dar a refuzat să spună cu ce organizație era.
„Recruții vor fi plasați în poziții corespunzătoare nivelului lor de pregătire, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi”, a explicat el.
Când a fost întrebat despre procesul de recrutare, el a subliniat confidențialitatea acestuia.
„Astfel de joburi nu sunt publicate nicăieri”, a spus el, adăugând că sunt preferate rețelele precum WhatsApp.
Mi-a arătat un grup de WhatsApp în care se înscriseseră peste 300 de români, mulți dintre ei foști militari.
În iunie anul trecut, purtătorul de cuvânt al guvernului din Rwanda, Yolande Makolo, a criticat prezența mercenarilor în estul RD Congo, spunând că aceasta reprezenta o încălcare a Convențiilor de la Geneva, care interzic utilizarea combatanților angajați.
Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al guvernului congolez, Patrick Muyaya, a respins ceea ce a numit o eternă plângere a Rwandei.
„Avem unii instructori care vin să instruiască forțele noastre militare pentru că știm că avem această situație urgentă”, a declarat el pentru BBC. Însă un soldat congolez pe care l-am întâlnit în iunie și-a exprimat dezamăgirea față de strategia armatei.
„Salariul este nedrept. Când vine vorba de luptă, noi suntem cei trimiși pe front întâi”, a spus el pentru BBC, sub anonima.
„Ei [mercenarii] vin doar ca suport”.
El a confirmat că salariul său era de aproximativ 100 de dolari pe lună, dar adesea întârzia sau nu era plătit deloc.
Ultima dată când am fost în contact cu el a fost acum o săptămână, când mi-a confirmat că încă era staționat în Kibati, lângă Goma, unde armata are o bază.
„Lucrurile sunt foarte proaste”, mi-a spus el într-un mesaj vocal.
Nu am reușit să iau legătura cu el de atunci – iar baza din Kibati a fost ulterior cucerită de M23, mulți soldați fiind uciși, inclusiv comandantul său.
Observatorii spun că prăbușirea rapidă a orașului Goma sugerează o strategie de apărare fracturată a RD Congo, unde forțele suprapuse și liniile de comandă neclare au jucat, în cele din urmă, în favoarea M23.
Richard Moncrief, directorul de proiect al International Crisis Group pentru Marele Lacuri, subliniază că, pe lângă mercenari, armata congoleză colaborează cu trupe din Comunitatea de Dezvoltare a Africii Sudice (SADC), o miliție locală cunoscută sub numele de Wazalendo, precum și soldați din Burundi.
„Crează o situație în care este imposibil să planifici ofensive militare acolo unde lanțul de comandă și responsabilitatea sunt neclare”, a declarat el pentru BBC.
„Cred că este important să lucrăm pentru o coerență mult mai mare în efortul armat din Kivu de Nord, probabil implicând o reducere a numărului de grupuri armate sau actori înarmați pe teren”.
Pentru fostul mercenar, soarta foștilor săi colegi români nu a fost o surpriză.
„Comanda slabă duce la eșec”, a declarat el, pentru BBC.
