Pensiile speciale, testul care arată că PSD se prăbușește

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Manevra lui Ciolacu, privind așa-zisa renunțare la pensia specială, are ceva din rafinamentul cu care hienele se înfruptă din leșul sustras unui ghepard epuizat, după vânătoare. Era evident că niște „social-democrați” care s-au îngrășat trei decenii descărnând avutul public nu ar fi avut când să se transforme în amatori de senzații tari, nutrind subit dorința de a trăi ca austerul Diogene. Așadar, nu se așteptase nimeni ca ei să facă un prim pas autentic și onest spre chiuretarea privilegiilor de castă, precum pensiile speciale pentru parlamentari.

Și totuși, există o parte bună în mimarea bunăvoinței de către Ciolacu&PSD, pe tema respectivă: pur și simplu a contribuit la și mai solida ancorare pe agenda publică a discuției despre aceste pensii situate la periferia bunului simț. Apoi, ridicarea mizei de către USR și PNL, prin propuneri concrete și, oricum, mai credibile decât ar putea fi vreodată orice inițiativă avută de PSD, va obliga cele două partide să nu se lepede prea ușor de responsabilitate, după alegeri.

E campanie electorală, sigur, și o poziționare cu magnet la populație este firesc de obligatorie cu nici două săptămâni înaintea scrutinului. Însă punctul la care a fost dusă discuția, chiar dacă nu garantează o rezolvare imediată a problemei, va face totuși din această chestiune ceva imposibil de ignorat de către partidele care tind să aibă o oarecare greutate în viitorul Parlament. Memoria electoratului e tot mai proaspătă. 

Dar tema pensiilor speciale de care beneficiază aleșii nu e singura care a captat atenția publică în ultimele luni.

Pot fi enumerate aici repararea legilor justiției, rolul CCR, reformele din administrație, sănătate și educație (teme urgentate de pandemie), traficul de persoane și relația politicieni-interlopi (bornă fierbinte inclusiv în Parteneriatul strategic cu SUA), ori tăierea de posturi și  beneficii în sectorul public („efectul Bolojan„, de la CJ Bihor, tinde să facă un autentic prozelitism în zonele cucerite de dreapta, la locale). Apoi, mai este dosarul „Autostrada”, care în ultima vreme cunoaște un reviriment interesant și fără precedent. Parcă nicicând, în ultimii 30 de ani, nu am asistat la mai puține tăieri de panglici, dar mai multă activitate pe șantiere decât în ultimele șase luni.

Sigur că amestecul de criză sanitară, economică și grea moștenire după trei ani de guvernare PSD-ALDE nu a lăsat actualului guvern și nu-i va oferi nici viitorului Executiv o marjă discreționară de manevră, dar nici nu se poate spune că această abordare s-ar fi impus automat indiferent cine s-ar fi aflat acum la Palatul Victoria. În politica românească de după 1989, acțiunea rațională și simțul răspunderii au fost mai degrabă accidente decât norma. Asistăm așadar la o ploaie torențială cu teme-mamut pe care PSD și Tăriceanu le ținuseră cu forța la sertar, cu intuitivul preț al unor pași înapoi făcuți de România în vremuri atât de tulburi pe plan internațional. 

De altfel, aici este cheia: schimbarea de macaz, declanșată cu europarlamentarele din mai 2019, a produs o dislocare care recompensează timpul petrecut de români la protestele din perioada 2017-2019, apoi la urnele de vot, în intervalul 2019-2020.După ani buni în care ora exactă despre ce discutăm serios în piața publică a fost dată de indivizi ca Dragnea, Tăriceanu, Iordache, Nicolicea ori Șerban Nicolae, trăim în sfârșit experiența redobândirii controlului asupra ceasului, cu consecința de rigoare a fixării unor teme mai bine sincronizate cu interesele unor pături largi din societate. 

E drept că senzația mai accentuată a victoriei nu trebuie confundată cu victoria însăși, dar la fel de adevărat este că, în lipsa germenilor nu are ce să crească. Cu alte cuvinte, chiar dacă România de la sfârșitul lui 2020 nu este încă nici pe departe cea la care visau protestatarii din Piața Victoriei lui 10 august 2018, noutatea stă în prezența, azi, a unor șanse indubitabil mai mari pentru a ajunge în acel punct. A fost și acesta un motiv crucial ca alegerile parlamentare din 6 decembrie să nu fie amânate, întrucât ferestrele de oportunitate nu stau deschise la infinit.

Totodată, este binecunoscut faptul că randamentul oricărui marș depinde și de evitarea pauzelor prost plasate. Iar România este, cumva, în plin marș, încă din seara primului protest anti-OUG 13. El nu se va încheia pe 6 decembrie, dar ziua votului pentru parlamentare va cântări greu în asigurarea continuității unor procese esențiale, dar încă aflate în stadiu incipient. 

România se schimbă, dar prea puține transformări pot fi obținute peste noapte și pe scurtături. Iar unul dinte semnele vizibile ale situării pe drumul cel bun este și faptul că PSD a pierdut inițiativa și a devenit tot mai reactiv. O situație inconfortabilă, oricum ai întoarce-o, și care predispune la greșeli și trădarea propriei impotențe și ipocrizii de zile mari. Cum este de altfel și „ofensiva” lui Ciolacu și a colegilor săi de partid pe tema pensiilor speciale pentru parlamentari. 

1 COMENTARIU

  1. Ne-a trecut -glontul pe linga ureche- zice o cugetare romaneasca si chiar asa a si fost . Incepind cu anul 2016 politica romaneasca s-a redirectionat spre noua gindire iliberala ce isi intindea tentaculule si spre Romania dupa ce doua tari foste socialiste ,Ungaria si Polonia reusisera sa isi puna in aplicare noile politici iliberale (in fapt o noua forma comunista de abordare a temelor economice ce permite existenta unei burghezii controlate politic ).Toate actiunile fostelor guvernari PSD -ALDE- UDMR au incercat sa modifice traiectoria proeuropean- democratica a tarii .Fara interventia constanta a presedintelui ajutat in demersurile sale de strada si tirziu de partidul numit PNL-Orban acum eram in alta situatie . Ultima reduta este reprezentata de aceste alegeri – parlamentare – de ale carei rezultate depinde clar viitorul Romaniei . Totul este insa deja jucat . Cistigarea alegerilor de catre Biden in USA , Pandemia si efectele ei la nivel fiscal – sumele uriase de bani ce trebuiesc imprumutate , dorinta cetatenilor de democratizare a tarii , toate la un loc vor avea efectul scontat . Noua majoritate parlamentara si noul guvern rezultat in urma alegerilor PNL-USRPLUS si daca trec pragul si PMP vor conduce tara timp de 8 ani . Sprijinul nemijlocit al USA si al UE va dezvolta Romania . Rolul Romaniei va creste enorm in acesta parte de lume si totul se va schimba rapid . Nu va agitati degeaba chiar daca vedeti la TV miscari interesante politic , totul este la nivel de campanie electorala . PNL si USRPLUS vor face peste 60 de procente si dupa redistriburi totul se va juca in doi maxim trei daca ultimii vor trece pragul . Nici USRPLUS , nici PNL nu se pot asocia cu PSD ,asadar totul este jucat si daca diaspora iese masiv la vot (vom vedea simbata 5 dec 2020 ) , atunci tara va urma exemplul si viitorul suna bine .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here