Piesa Orban din puzzle-ul Trump-Giuliani-Ucraina. Contextul larg al unei primiri în Biroul Oval

Sursa: Facebook

Cu numai 10 zile înaintea unei importante întrevederi pe tema Ucrainei, preşedintele Trump s-a întâlnit, în pofida obiecţiilor formulate de consilierul său pentru securitate naţională, cu unul dintre cei mai virulenţi critici ai fostei republici sovietice, premierul Viktor Orbán al Ungariei, şi a avut parte de o evaluare dură care i-a sporit ostilitatea manifestată faţă de această ţară, după cum afirmă o serie de persoane la curent cu situaţia.

Conversaţia dlui Trump cu dl Orbán, care a avut loc pe data de 13 mai, l-a făcut să audă o condamnare dură a Ucrainei tocmai într-o perioadă când avocatul său personal exercita presiuni asupra noului guvern de la Kiev pentru ca acesta să ofere informaţii compromiţătoare despre democraţi.

Suspiciunile dlui Trump faţă de Ucraina au dus la nişte evenimente care au declanşat ancheta vizând demiterea sa.

Vizita dlui Orbán, un om considerat un dictator care a redus democraţia, a provocat aprinse dispute la Casa Albă. Potrivit declaraţiilor unor persoane la curent cu subiectul, John R. Bolton, pe atunci consilier al preşedintelui pentru probleme de securitate naţională, şi Fiona Hill, directorul Consiliului Naţional de Securitate pentru relaţiile eurasiatice şi pentru cele cu Rusia, s-au opus unei invitaţii pe care Casa Albă să i-o facă liderului ungar.

Dar ei au fost contracaraţi de Mick Mulvaney, şeful interimar al administraţiei de la Casa Albă, care a sprijinit evenimentul.

Drept rezultat, dl Trump, aflat într-un moment critic al poveştii cu Ucraina, a stat de vorbă în Biroul Oval cu liderul european care avea o părere profund negativă despre Ucraina, părere care i-a întărit opiniile pe care le auzise luni şi ani în şir din partea avocatului său personal, Rudolph W. Giuliani, şi din partea preşedintelui Vladimir V. Putin al Rusiei.

Reluând într-un fel opiniile dlui Putin, dl Orbán a acuzat în mod public Ucraina că opresează minoritatea maghiară şi a vorbit despre o regiune din Ucraina unde se află o numeroasă populaţie maghiară.

Guvernul său a acuzat Ucraina că este „semi-fascistă” şi a căutat să blocheze reuniunile Uniunii Europene şi ale NATO pe tema Ucrainei. La zece zile după întâlnirea cu dl Orbán, pe data de 23 mai, dl Trump s-a întâlnit cu mai mulţi consilieri importanţi care se întorseseră de la ceremonia de instalare a noului preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Consilierii, printre care se numărau secretarul energiei, Rick Perry, Kurt D. Volker, pe atunci emisar special în Ucraina, şi Gordon D. Sondland, ambasadorul SUA la UE, l-au asigurat pe dl Trump că dl Zelenski era un reformist care merita sprijinul american.

Dar dl Trump şi-a exprimat mari îndoieli, afirmând că ucrainenii sunt nişte „oameni îngrozitori” care „au încercat să mă dea jos” în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016.

Vizita dlui Orbán a fost pusă pe tapet săptămâna trecută, când George P. Kent, secretarul de stat adjunct pentru problemele legate de Ucraina, era audiat de anchetatorii din Camera Reprezentanţilor.

Întrevederea cu dl Orbán şi o convorbire telefonică între dl Trump şi dl Putin de pe data de 3 mai sunt de mare interes pentru anchetatorii Camerei Reprezentanţilor care încearcă să pună cap la cap povestea de culise care l-a făcut pe preşedinte să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a-i ancheta pe democraţi. Nu ar fi surprinzător dacă dl Putin i-ar şopti la ureche dlui Trump lucruri negative despre Ucraina sau despre dl Zelenski.

El a contestat de multă vreme dreptul Ucrainei de a fi un stat separat şi, în 2014, a trimis forţe sub acoperire în Crimeea ca să pregătească anexarea acestui teritoriu ucrainean. Guvernul dlui Putin i-a înarmat totodată pe separatiştii din estul Ucrainei, declanşând un război civil care durează de ani de zile. Dar a-i permite dlui Orbán să-şi adauge vocea în acest „cor” a stârnit dispute în Aripa de Vest a Casei Albe.

Dl Bolton şi dna Hill credeau că dl Orbán nu merită onoarea de a fi primit în Biroul Oval – un eveniment care ar fi fost considerat un mare succes pentru un lider autoritar ostracizat de mulţi dintre partenerii săi din Europa.

Potrivit unei persoane la curent cu subiectul, un alt oficial care a susţinut vizita lui Orbán la Casa Albă a fost David B. Cornstein, ambasadorul american în Ungaria, care a insistat pe lângă Departamentul de Stat pentru programarea acestei vizite la Casa Albă.

Magnat al lumii bijuteriilor în vârstă de 81 de ani şi vechi prieten al dlui Trump, dl Cornstein a declarat publicaţiei The Atlantic că preşedintele îl invidia pe dl Orbán.

„Întrucât îl cunosc de 25 sau de 30 de ani pe preşedinte, vă pot spune că lui i-ar plăcea să se afle în situaţia lui Viktor Orbán, dar nu e”, a spus dl Cornstein.

Întrevederea din Biroul Oval a avut loc la patru zile după ce dl Giuliani declarase în The New York Times că va pleca în Ucraina pentru nişte informaţii „foarte, foarte utile clientului meu” şi la trei zile după ce dl Giuliani şi-a contramandat plecarea din cauza criticilor apărute.

Prin demersuri care au neliniştit susţinătorii democraţiei, dar şi mulţi oficiali americani şi europeni, guvernul dlui Orbán a hărţuit organizaţiile neguvernamentale, a pus aproape întreaga presă sub controlul aliaţilor săi, a subminat independenţa justiţiei, a schimbat procesul electoral şi a căutat să alunge din ţară o universitate americană fondată de miliardarul George Soros.

Guvernul dlui Orbán a exercitat presiuni asupra Ucrainei pe tema unor presupuse discriminări şi violenţe împotriva etnicilor maghiari stabiliţi în vestul ţării.

Eforturile dlui Orbán de a submina Ucraina în Europa au stârnit îndeajuns de multă îngrijorare printre oficialii americani, astfel încât dl Volker, pe vremea când era emisar special din partea Departamentului de Stat, a vizitat Budapesta şi alte localităţi pentru a se întâlni cu oficiali unguri, încurajându-i să discute cu omologii lor de la Kiev în vederea soluţionării diferendelor. Rolul dlui Mulvaney în facilitarea vizitei dlui Orbán completează imaginea pe tema rolului avut de oficialul interimar în situaţia legată de Ucraina.

El a fost cel care a pus la cale ordinul prin care s-a suspendat ajutorul american de $391 milioane acordat Ucrainei tocmai când preşedintele încerca să-l convingă pe dl Zelenski să ancheteze nişte democraţi precum fostul vicepreşedinte Joseph R. Biden Jr. Săptămâna trecută, dl Mulvaney a negat că ajutorul a fost blocat pentru a forţa Ucraina să-l ancheteze pe dl Biden, dar a confirmat că unul din motivele blocării a fost acela de a se asigura că Ucraina investighează orice eventuală implicare (nedorită) a democraţilor în campania prezidenţială din 2016.

După vâlva inerentă, dl Mulvaney a căutat să revină asupra declaraţiilor, negând acest „schimb de servicii”.

Domnii Bolton şi Mulvaney s-au mai ciocnit şi în momentul când a devenit clar că dl Mulvaney a fost cel care a facilitat implicarea dlui Sondland în presiunile asupra Ucrainei.

„Nu sunt implicat în niciun fel de ‘tranzacţie cu droguri’ pusă la cale de Sondland şi Mulvaney”, i-a spus dl Bolton dnei Hill. potrivit mărturiei acesteia în faţa anchetatorilor din Camera Reprezentanţilor.

Sursa: RADOR

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here