Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, va avea în următoarele ore discuții cu oficialii europeni, după ce reforma pensiilor magistraților a fost declarată constituțională, și, după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan, va cere Comisiei Europene reanalizarea cererii de plată 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență, notează Agerpres.ro.
‘S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților.(…) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă de Curtea Constituțională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă și un moment de cotitură în discuția despre echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Acesta a subliniat că, ‘pentru prima dată în istorie’, Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit tăierea pensiilor speciale și a menționat principalele prevederi ale actului normativ: vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani; pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă; pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
Curtea Constituțională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR. Decizia a fost luată cu șase voturi pentru respingerea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și trei pentru admitere.
Dragoş Pîslaru, despre decizia CCR: Un moment de cotitură în tot ce înseamnă echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România. Voi informa oficialii europeni şi vom încerca să găsim o bază legală ca să nu pierdem banii europeni
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă, miercuri, după ce Curtea Constituţională a decis că legea pensiilor speciale ale magistraţilor este constituţională, că acesta este „un moment de cotitură în tot ce înseamnă echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România”. Ministrul mai spune că va informa oficialii europeni despre această decizie, după ce va fi promulgată de către preşedintele Nicuşor Dan şi apoi publicată în Monitorul Oficial şi că va încerca să găsească „o bază legală” aşa încât România să nu piardă 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili. „Comisia Euroepană nu ne-a trimis încă scrisoarea oficială” (n. red. privind neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR).
„Faptul că în sfârşit Guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit să taie pensiile speciale este un primul rând un act de echitate, de dreptate în societate. În al doilea rând, până la urmă, este exact tipul de reformă pe care o aşteaptă românii ca să poată începe să aibă încredere în modul în care se guvernează tara. E un moment de cotitură în tot ce înseamnă echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România”, a declarat, miercuri, ministrul Dragoş Pîslaru, la Digi24.
Ministrul a adăugat că va transmite această informare directă şi va discuta cu oficialii europeni pe acest subiect.
„Evident, dovada de care avem nevoie este promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan şi, când avem această promulgare în Monitorul Oficial, o vom trimite formal, deci oficial, ca dovadă adiţional faţă de elementele pe care le-am avut până acum. Deci în sfârşit putem să punem şi noi pe masă dovada îndeplinirii reformei aşa cum era ea asumată”, a subliniat Dragoş Pîslaru.
În legătură cu şansa României de a mai recupera suma de 231 de milioane de euro din PNRR, pe care ar fi pierdut-o din cauza neîndeplinii Jalonului 215 referitor la reforma sistemului de pensii, Dragoş Pîslaru a spus că va încerca să găsească o bază legală pentru a nu pierde aceşti bani.
„Odată ce punem această dovadă pe masă, primul lucru important este să vedem cum facem în aşa fel încât Comisia Europeană să o ia în calcul. Din punctul meu de vedere, eu voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, ca să afirm că reforma a fost îndeplinită. Nu pot răspunde dacă recuperăm banii pentru că discutăm de o întârziere de peste două luni, peste data limită de 28 noiembrie care era după o suspensare de 6 luni. Suntem mult cu termenul depăşit (…) Eu cer cumva să găsim o bază legală prin care să putem, într-adevăr, schimba evaluarea CE potrivit căreia nu îndeplineam acel jalon. Acum, în lumina noilor argumente şi, odată ce ai ce pune pe masă, într-adevăr, vom încerca să argumentăm că odată reforma făcută, ar merita să ne reuităm la ea şi la evaluarea pe care Comisia o are în lucru în acest moment. Ştiţi că nu ne-au trimis încă scrisoarea oficială”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Ministrul a precizat că, informal, Comisia Europeană a fost de acord cu textul propus de Guvern, deci problema este legată „strict de termen”.
„Dacă depăşeşti termenul cu peste două luni şi ieşi din regulament, e foarte complicat să revii în situaţia de a ţi se considera reforma îndeplinită. Adică, vreau să înţelegem că Comisia Europeană nu are relaţii doar cu România, are relaţii cu mai multe ţări. Noi am analizat cazuistica şi relaţia Comunisiei cu alte ţări şi au existat cazuri similare în care, odată ce Comisia Europeană a aplicat această chestiune legată de lipsa promulgării interne şi a penalizat statul, e foarte complicat să aibă dublu standard. Deci aici este dificultatea, cum anume particularizăm situaţia în cazul României şi ieşim din această strânsoare legală, legată de faptul că n-am îndeplinit termenul la timp. Trebuie să demonstrăm că situaţia noastră este una foarte particulară. Există nişte elemente din acest punct de vedere”, a încheiat Dragoş Pîslaru.
Jalonul 215 din PNRR, cu o alocare financiară de 231 de milioane de euro, impune ”consolidarea principiului contributiv al sistemului” de pensii şi ”corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv”. Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit.
