Rafah a fost cândva al treilea oraș ca mărime din Fâșia Gaza. Era locuit de aproximativ 200.000 de oameni. Astăzi este un peisaj dezolant, ca de pe Lună, de moloz și fier contorsionat. Orașul și suburbiile sale au fost distruse sistematic de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) în timpul războiului de doi ani împotriva Hamas. Populația din Rafah a fost forțată să se mute în corturi, în tabere de refugiați mizere situate pe coastă, care sunt acum lovite și inundate de furtunile de iarnă.
Însă, după cum vorbesc oficialii americani, Rafah este pe punctul de a deveni viitorul luminos al Gazei. Departamentul de Stat a publicat recent un videoclip care îl înfățișează ridicându-se din cenușă. Susținătorii indică două proiecte de inginerie israeliene. Primul este cel al IDF, de distrugere a rețelei de tuneluri construite de Hamas, islamiștii care încă mai controlează părți ale teritoriului. Al doilea este un plan, deja început, de a îndepărta mii de tone de moloz din două zone ale ceea ce fusese estul orașului Rafah, pentru a face loc la ceea ce americanii numesc „comunități planificate”.
The Economist a vizitat recent, de două ori, Zona Galbenă — jumătatea încă ocupată de Israel din teritoriul Gazei — de fiecare dată însoțit de soldați israelieni. Ofițerii IDF erau sceptici că vreunul dintre cele două proiecte va fi vreodată finalizat. „Încă suntem surprinși de dimensiunea și complexitatea tunelurilor pe care le descoperim”, a spus un inginer. „Nu avem capacitatea de a le distruge pe toate”. Ofițerii israelieni au fost și mai disprețuitori față de noile „comunități planificate”.
Procesul de încetare a focului, care a început în octombrie ca parte a unui plan în 20 de puncte prezentat de Donald Trump, pare blocat în noroiul și haosul Gazei. În prima fază, Israelul s-a retras din zonele de coastă populate. Ostatici israelieni și prizonieri palestinieni au fost schimbați. Unele livrări de ajutoare au fost reluate. Dar acum lucrurile au stagnat.
A doua fază a planului lui Trump ar fi trebuit să includă desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), numirea unui guvern civil tehnocrat și dezarmarea Hamas. Până acum, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Numele tehnocraților nu au fost încă făcute publice. Nicio țară nu s-a angajat public să trimită trupe pentru ISF. Hamas și-a reafirmat controlul asupra populației civile. A făcut declarații vagi despre dezarmare, dar nu a făcut niciun pas concret în acest sens.
Aceasta trebuia să fie preludiul reconstrucției fâșiei devastate, un proces care se așteaptă să dureze ani și să coste zeci de miliarde de dolari. Însă acest lucru nu se va întâmpla fără dezarmarea Hamas și fără instalarea unei noi structuri de guvernare. Donatorii nu vor plăti pentru reconstrucție dacă se tem că Israelul ar putea distruge din nou totul într-un alt război. Iar Israelul nu va permite intrarea materialelor de construcție.
Între timp, au avut loc multiple încălcări ale încetării focului, cu ambuscade ale trupelor israeliene de către Hamas de-a lungul Liniei Galbene și atacuri israeliene regulate acolo și mai adânc în Gaza. Pe 13 decembrie, un atac israelian l-a ucis pe Raad Saed, un comandant de rang înalt al Hamas, despre care Israelul susține că lucra la refacerea capacităților de fabricare a rachetelor ale grupării și a ajutat la planificarea atacurilor din 7 octombrie. Se raportează că aproape 400 de palestinieni au fost uciși de IDF de la începutul încetării focului.
Și totuși, în pofida tuturor indiciilor că încetarea focului a fost doar o tranziție către un amar război de uzură, doar că de intensitate scăzută, oficialii americani par convinși că planul lui Donald Trump înaintează. „Consiliul Păcii”, pe care intenționează să-l prezideze, va fi anunțat foarte curând, promit ei. Forța Internațională de Stabilizare (ISF) și noul guvern al Gazei se vor materializa dintr-o zi în alta. Contractori americani cu legături strânse cu administrația au vizitat deja zona, căutând oportunități.
În culise însă, se adâncesc dezacordurile dintre Israel și America privind modul de implementare a etapei următoare. Administrația vrea să folosească „comunitățile planificate” — ansambluri de locuințe prefabricate care vor include școli și clinici — drept dovadă de concept. Aceste complexe vor necesita luni pentru a fi construite și vor oferi locuințe doar pentru o fracțiune a populației. Dar administrația crede că ele vor demonstra că poate duce la bun sfârșit planuri de reconstrucție mult mai ambițioase. Viziunea sa presupune retragerea Israelului din zonele din jurul noilor complexuri și securizarea acestora de către trupele ISF, în timp ce continuă negocierile privind dezarmarea Hamas.
Israelul vede lucrurile diferit. Nu dă niciun semn că s-ar retrage. General-locotenentul Eyal Zamir, șeful Statului Major al IDF, a numit Linia Galbenă o nouă frontieră. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu dorește ca IDF să controleze accesul la complexuri și să permită intrarea doar pentru locuitorii din Gaza verificați de Israel. Surse apropiate lui Netanyahu susțin că aceasta este singura modalitate de a izola Hamas și de a-l forța să se dezarmeze — deși, spun ele, ar putea fi necesară și o nouă campanie militară. Specialiștii israelieni în securitate sunt mai puțin convinși. „Nu există absolut nicio șansă să reușim să determinăm suficienți oameni din Gaza să se mute în Zona Galbenă” pentru ca acest plan să funcționeze, spune un oficial.
Un alt punct major de dispută între israelieni și americani este includerea Turciei în ISF. Pentru Israel, aceasta este o linie roșie. Guvernul turc a găzduit lideri Hamas și a impus un embargo comercial asupra Israelului. Donald Trump, însă, s-a apropiat de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și este dornic să profite de aspirațiile acestuia de a deveni o putere în Gaza.
Donald Trump l-a convocat pe Benjamin Netanyahu la Mar-a-Lago, reședința sa din Florida, pe 29 decembrie. Se așteaptă ca președintele să facă presiuni asupra lui pentru a accepta versiunea sa a celei de-a doua etape a planului de pace. „Netanyahu nu poate ceda în chestiunea Turciei”, anticipează un diplomat israelian. „Dar va trebui să facă concesii în alte privințe”. Donald Trump, care dorește câteva anunțuri importante despre Gaza în ianuarie, își pierde răbdarea.
Ucraina se luptă să găsească puncte de sprijin împotriva atacului masiv al Rusiei
