La trei zile după ce a preluat funcția de președinte al SUA, Donald Trump a declarat că dorește să se întâlnească cu Vladimir Putin „imediat”. Răspunsul nu s-a lăsat așteptat: „Așteptăm semnale (din partea SUA)”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus. Un factor important în favoarea armistițiului ar putea fi opinia publică: chiar și în absența unor instituții democratice funcționale, autoritățile ruse sunt nevoite să țină cont de adevăratele stări de spirit ale populației, notează The Insider.
De ele depinde intensitatea cu care cetățenii evită recrutarea și mobilizarea, iar, în anumite condiții, situația ar putea deveni de-a dreptul explozivă, așa cum s-a întâmplat în timpul Primului Război Mondial. Deși sondajele obișnuite nu funcționează în condițiile unei dictaturi militare, sociologii au găsit metode de a măsura cu aproximație starea de spirit și dinamica acesteia. Ei au descoperit că majoritatea covârșitoare a rușilor, inclusiv cetățenii loiali autorităților, preferă, de fapt, ca Putin să declare un armistițiu. Din perspectiva populației, încheierea războiului reprezintă una dintre cele mai stringente solicitări, în prezent fiind mai puternică decât înainte.
Un sondaj realizat de Institutul Gallup în Ucraina, în august și octombrie 2024, a arătat pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă disponibilitatea cetățenilor ucraineni pentru un armistițiu: 52% s-au pronunțat în favoarea acestuia „cât mai curând posibil”, comparativ cu 38% dintre respondenți care au susținut continuarea războiului până la o victorie totală. În același timp, societatea ucraineană nu este pregătită pentru un armistițiu cu orice preț. Nici președintele Volodimir Zelenski nu este pregătit pentru o astfel de opțiune, printre altele și din cauza faptului că acest lucru ar întări poziția oponenților săi politici.
În contrast cu Zelenski, Vladimir Putin nu are o opoziție politică activă, aceasta fiind distrusă, iar opinia publică are, evident, un impact mult mai mic asupra președintelui rus decât asupra conducerii Ucrainei. Cu toate acestea, opinia publică contează. Altfel, al doilea val de mobilizare ar fi fost probabil deja implementat, iar YouTube ar fi fost blocat mult mai devreme.
Să încercăm să rezumăm ceea ce se știe despre atitudinea reală a rușilor față de negocieri, în lumina sondajelor de opinie publică (sondaje care, la prima vedere, continuă să arate cifre uluitoare privind susținerea pentru războiul din Ucraina: în medie, 75% susțin războiul, comparativ cu 18% care se opun).
Problema ce ține de formularea întrebării
Întrebarea „Câți ruși aprobă războiul?” ridică dilema: pot fi luate în considerare sondajele de opinie publică într-o dictatură militară? Și, dacă da, cum ar trebui interpretate?
Se poate afirma cu certitudine că până și acel mic procent de respondenți care sunt de acord să vorbească cu sociologii răspunde diferit în funcție de o mică schimbare în formularea întrebării.
De exemplu, așa cum subliniază fondatoarea agenției ExtremeScan, Elena Koneva, și directorul proiectului Re:Russia, Kirill Rogov, sondajele realizate de Centrul Levada, în care respondenților li se oferă o scară de răspunsuri, creează stimulente pentru exprimarea unei opinii, chiar și atunci când această opinie este slab conturată în mintea lor. Prin combinarea categoriilor „Cu siguranță da” și „Mai degrabă da”, ca răspunsuri la întrebarea privind susținerea războiului, rezultă o aprobare aparent clară a acestuia.
Totuși, dacă întrebarea este formulată cu mai puține opțiuni de răspuns, incluzând variante precum „Nu știu” sau „Nu vreau să răspund”, sau dacă se folosesc tehnici indirecte de măsurare, nivelul declarat al susținerii războiului, conform cercetătorilor Frye, Hale, Reuter și Rosenfeld, scade până la 40%.
De asemenea, nici măcar răspunsurile afirmative clare nu indică neapărat sprijin pentru agresiunea militară în sine. De exemplu, dintr-un studiu realizat de Sam Greene de la King’s College London și Graeme Robertson de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill, efectuat înainte de război, se știe că sprijinul pentru Putin și inițiativele promovate de acesta reprezintă, pentru mulți ruși, o formă de „normă socială”. Respectarea acestei norme este importantă pentru menținerea unor relații bune cu colegii, familia și prietenii. Mulți preferă să fie în armonie cu cei din jurul lor, chiar dacă această „undă” este creată de propagandă.
Acest lucru este confirmat și de un studiu etnografic realizat de „Laboratorul de Sociologie Publică” (P.S. Lab) în toamna anului 2023, în Buriatia, regiunea Krasnodar și regiunea Sverdlovsk. Studiul a arătat că o mare parte dintre „susținători” războiului sunt așa-numiții ruși apolitici, care trăiesc o viață privată, evită politica și acceptă sprijinul pentru război ca pe o „normă socială”.
Nu există dorința de a lupta
Chiar și luându-i în considerare doar pe rușii care acceptă să vorbească cu sociologii, doar 35% dintre aceștia își exprimă dorința de a continua acțiunile militare. Totuși, și această cifră pare a fi supraestimată. La întrebarea Centrului Levada, din septembrie, dacă ar susține decizia lui Putin de a încheia războiul „săptămâna aceasta”, 72% dintre respondenți au răspuns afirmativ, în timp ce doar 20% s-au opus (rețineți, aceasta este o proporție de 20% dintre puținii care sunt dispuși să răspundă sociologilor).
Dorința de a pune capăt războiului pare a fi de o importanță primordială pentru ruși. În orice caz, conform datelor Centrului Levada, întrebarea despre sfârșitul „Operațiunii Speciale Militare” (SVO), atât în 2023, cât și în 2024, a fost cea mai populară întrebare pe care rușii dispuși să participe la sondaje ar dori să i-o adreseze în mod direct lui Putin.
Alte studii de sondaj confirmă, de asemenea, oboseala rușilor față de război. De exemplu, un sondaj realizat de proiectul „Hroniki” și grupul de cercetare ExtremeScan, în septembrie 2024, arată că procentul rușilor care ar susține retragerea trupelor și negocierile de pace cu Ucraina, fără îndeplinirea obiectivelor „SVO”, a atins cel mai înalt nivel din întreaga perioadă în care s-au făcut monitorizări. Un sondaj din noiembrie, realizat de grupul Russian Field, arată că, chiar și în rândul procentului mic de ruși care participă la sondaje, majoritatea sunt în favoarea negocierilor de pace, doar 13% fiind nemulțumiți de o decizie a lui Putin de a declara armistițiu.
Oboseala produsă de război este evidentă și în datele obținute prin metode calitative. În studiul menționat anterior, al „Laboratorului de Sociologie Publică”, se oferă numeroase dovezi că rușii, din cauza sentimentului de neputință învățată, percep războiul ca pe un dezastru natural, pe care ar prefera să-l vadă încheiat cât mai repede, dar asupra căruia consideră că nu au nicio influență.
Este interesant faptul că dorința de pace este cea mai puternică în rândul celor care abia reușesc să-și asigure existența. Rușii săraci sunt mai nemulțumiți de război și își doresc într-o măsură mai mare încheierea acestuia, comparativ cu cei mai înstăriți: aceștia suferă mai intens de pe urma consecințelor războiului, fie sub forma inflației, fie din cauza riscului ridicat de a fi trimiși pe front.
Armistițiu forțat
Majoritatea cetățenilor din ambele țări sunt obosiți de război și și-ar dori încetarea focului. Cu toate acestea, este evident că, fiind victime ale unei agresiuni militare neprovocate, mulți din Ucraina nu își doresc doar oprirea luptelor propriu-zise, ci și restituirea întregului teritoriu ocupat al țării lor, inclusiv Crimeea și Sevastopol, precum și compensarea daunelor cauzate. Doar 9% dintre respondenți ar accepta un armistițiu pe granițele existente la începutul invaziei pe scară largă, iar un număr infim de locuitori ar fi de acord cu un armistițiu care să implice pierderi teritoriale. Trebuie menționat că, deși Ucraina nu este o dictatură, efectul opiniei publice „social acceptabile” poate juca și aici un rol. Prin urmare, numărul celor dispuși să accepte pierderi teritoriale ar putea fi mai mare în realitate, dar cu siguranță nu ar fi majoritar.
În ceea ce-i privește pe ruși, mulți declară că și-ar dori pacea doar cu păstrarea status quo-ului, adică rămânerea sub controlul Rusiei a teritoriilor ucrainene capturate. Totuși, rezultatele cercetărilor calitative sugerează că cetățenii Rusiei ar fi favorabili oricărei variante de încetare a focului pe care statul condus de Putin le-ar prezenta-o drept „obiective atinse ale Operațiunii Militare Speciale”.
