O încetare a focului nu va pune capăt problemelor din regiune, notează The Economist.
<< Anul acesta, 7 octombrie nu este un moment de unitate în Israel. Familiile celor 48 de ostatici rămași în Gaza acuză guvernul lui Benjamin Netanyahu că prelungește războiul, prin refuzul de a accepta un acord de încetare a focului. Între timp, simpatia internațională care a urmat atacului din 7 octombrie 2023 a fost înlocuită de condamnarea acțiunilor Israelului. Un plan de pace promovat de către Donald Trump se confruntă cu obstacole, însă discuțiile începute în Egipt pe 6 octombrie au trezit speranța că războiul s-ar putea încheia.
Merită privit mai atent pentru a înțelege pe deplin efectele cumplite ale războiului. În urmă cu doi ani, teroriștii Hamas au trecut granița cu Fâșia Gaza. Aproape 1.200 de oameni au fost uciși în atacurile lor, iar 251 au fost luați ostatici. A fost cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului și, pentru evrei, cea mai tragică de la Holocaust încoace. Forțele israeliene au ripostat cu un bombardament aerian intens asupra Fâșiei Gaza, urmat de operațiuni terestre. Sub conducerea lui Benjamin Netanyahu, Israelul a mers până la extreme pentru a distruge Hamas, ucigând mii de civili nevinovați din Gaza. Însă militanții rezistă în continuare. Războiul și consecințele sale au destabilizat o mare parte a Orientului Mijlociu.
Incursiunea brutală a Hamas i-a luat prin surprindere pe ofițerii serviciilor de informații, ca și forțele armate israeliene. Luptătorii înarmați au trecut granița și au ajuns până la Ofakim, la 25 km în interiorul Israelului. La festivalul de muzică Nova, organizat în deșert, lângă Reim — un kibbutz aflat la aproximativ 5 km de graniță — au fost ucise cel puțin 260 de persoane. În același timp, Hamas a lansat un baraj fără precedent de mortiere și rachete asupra țării, răspândind teroarea pe o zonă extinsă. Între 7 și 9 octombrie au fost lansate aproximativ 4.500 de proiectile explozive — cam tot atâtea câte fuseseră trase pe parcursul unui întreg război de două luni în Gaza, în 2014.
Ca răspuns, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au început să bombardeze Gaza din aer; trei săptămâni mai târziu, au intrat și trupele terestre. Benjamin Netanyahu a promis să răstoarne Hamasul. În primele nouă săptămâni ale campaniei, au murit aproximativ 18.000 de locuitori din Gaza, majoritatea civili. De atunci, numărul victimelor din Gaza crescut într-un ritm înfiorător, conform datelor raportate de Ministerul Sănătății controlat de Hamas. Cu excepția unei încetări a focului de două luni, între ianuarie și martie 2025, violențele au fost neîntrerupte. Speranța de viață în Fâșia Gaza, dacă luptele continuă în același mod, se estimează că a scăzut cu peste 35 de ani — un declin proporțional mai grav decât în timpul „Marelui Salt Înainte” din China și comparabil cu cel din timpul genocidului din Rwanda.
Pe lângă costul uman uluitor, Gaza a fost practic distrusă. În august 2025, UNOSAT, o agenție a ONU, estima că aproximativ 78% dintre clădirile din Gaza au fost avariate, iar peste 102.000 au fost complet distruse. Jabalia, în nord, și Rafah, în sud, sunt aproape în întregime ruine, potrivit celor mai recente analize satelitare. Israelul a fost acuzat că a vizat clădiri civile, precum școli și spitale, sub pretextul eliminării combatanților Hamas; forțele israeliene susțin, însă, că militanții folosesc astfel de locuri ca ascunzători, punând în pericol viețile civililor.
Scara distrugerilor este greu de înțeles. Aproximativ 53,5 milioane de tone de moloz acoperă acum Fâșia Gaza, o zonă de 365 de kilometri pătrați — aproximativ de două ori mai mare decât Washington. În februarie, Banca Mondială a estimat că costul reconstrucției s-ar ridica la 53 de miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât producția economică anuală combinată a Gazei și Cisiordaniei înainte de război.
Pentru cei 2 milioane de locuitori ai Gazei, aproape nicăieri în enclavă nu mai este sigur. Forțele israeliene au evacuat zone întinse, forțând oamenii să se refugieze în tabere înghesuite și neprimitoare. Până la 30 iulie 2025, zonele militarizate și strămutările impuse de Israel au împins populația într-o suprafață ce reprezintă doar 12,7% din Fâșia Gaza, unde mulți trăiesc acum în corturi. Este posibil ca aceasta să fie una dintre cele mai dens populate regiuni de pe Pământ.
Peste 500.000 de oameni suferă de foame extremă sau chiar de înfometare. Începând din august, malnutriția acută afectează peste 15% dintre copiii sub cinci ani. Israelul a fost acuzat că reține ajutoarele umanitare, deși susține că Hamas împiedică distribuirea lor către populație. Gaza Humanitarian Foundation (GHF), o organizație opacă sprijinită de Statele Unite, distribuie alimente din luna mai, însă organizațiile internaționale de ajutor umanitar au refuzat să colaboreze cu aceasta, afirmând că încalcă principii umanitare de bază. Violențele și haosul din jurul punctelor de distribuție ale GHF au dus la numeroase decese, multe provocate de focul tras de IDF.
Și palestinienii din afara Gazei au avut parte de doi ani cumpliți. Guvernul ultra-naționalist al lui Benjamin Netanyahu a amenințat că va anexa Cisiordania dacă țările occidentale vor recunoaște un stat palestinian — lucru pe care multe dintre ele l-au făcut deja. În realitate, anexarea unei mari părți din Cisiordania s-a produs deja. Coloniștii folosesc violența și intimidarea pentru a-i alunga pe palestinieni de pe pământurile lor, cu sprijinul tacit al IDF. Așezarea E1, autorizată recent de guvernul israelian, ar diviza Cisiordania în două, împiedicând continuitatea teritorială a oricărui viitor stat palestinian. Iar capitala ipotetică a Palestinei, Ierusalimul de Est, a fost anexată în urmă cu 45 de ani și a fost epurată de simbolurile palestiniene.
Între timp, mulți israelieni se tem că refuzul guvernului de a pune capăt războiului transformă țara într-un paria și o face, pe termen lung, mai puțin sigură. Sondajele recente arată că peste 70% dintre israelieni preferă o încetare a focului în locul continuării războiului. America, aliatul cel mai puternic al Israelului din punct de vedere istoric, se îndepărtează treptat de acesta. Un sondaj YouGov/Economist din mijlocul lunii august a constatat că 43% dintre americani cred că Israelul comite un genocid în Gaza. În special tinerii americani își schimbă opiniile în privința Israelului.
Chiar dacă negociatorii vor ajunge curând la un acord pentru a opri luptele, Gaza va rămâne o rană deschisă în regiune. Hamas nu dorește să depună armele; fără acest pas, reconstrucția Gazei ar fi aproape imposibilă. Statele din Golf, cărora Donald Trump le cere să finanțeze reconstrucția, nu sunt dispuse să plătească dacă cred că Gaza ar putea fi distrusă din nou peste câțiva ani. Situația palestinienilor va rămâne probabil disperată. Iar viitorul Israelului, ca stat prosper și liberal, pare acum mai nesigur ca oricând. >>
Octombrie negru: Doi ani mai târziu, o răscruce între distrugere și reînnoire
