Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că un ministru nu poate să-şi asume răspunderea pentru deciziile pe care le iau oamenii din subordinea sa, motiv pentru care nu o va demite pe Diana Buzoianu, ministrul Mediului. El a cerut, însă, ca până miercuri să aibă un raport clar cu ce s-a întâmplat şi cine este de vină entru criza apei din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, relatează News.ro.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă o demite pe Diana Buzoianu, ministrul Mediului, pentru criza apei potabile din judeţele Prahova şi Dâmboviţa.
”Nu voi da astăzi un punct de vedere fără echivoc (…) instituţiile pot să primească nenumărate informări şi un ministru cât timp are subordonaţi care au responsabilităţi explicite (…) nu poate să-şi asume răspunderea pentru deciziile altor oameni care au explicit această responsabilitate. Ca să fim cât se poate de clari. Ăsta este adevărul”, a răspuns premierul.
Premierul crede că analiza CCR asupra legii referitoare la pensiile magistraţilor va constata că ”măsurile propuse de Guvern, nu doar sunt corecte din toate punctele de vedere, dar sunt şi constituţionale”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că proiectul de lege referitor la pensiile magistraţilor nu mai are probleme de procedură, ca data trecută când legea a fost declarată neconstituţională de către CCR. Bolojan consideră că analiza pe fondul legii va constata că ”măsurile propuse de Guvern nu doar sunt corecte din toate punctele de vedere, dar sunt şi constituţionale”.
”În ceea ce priveşte decizia Înaltei Curţi de a contesta proiectul, e decizia Înaltei Curţi. Eu sper că acest proiect, aşa cum am spus şi data trecută, respectă prevederile constituţionale şi, dacă data trecută, aşa cum ştiţi, cu un vot de 5 la 4 în Curtea Constituţională s-a considerat că perioada de aşteptare de 10 zile nu a fost suficientă, acum, şi prin concursul CSM, am respectat acest aspect care ţine de avizare, chiar dacă avizul a fost negativ. Aceste aspecte de neconstituţionalitate pe probleme de proceduri astăzi nu se mai pun”, a declarat, vineri, premierul Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă, întrebat decpre decizia Înaltei Curţi de a ataca la Curtea Constituţională legea privind pensiile magistraţilor.
Bolojan crede că analiza de fond va demonstra că proiectul este constituţional.
”Sper să se ajungă pe fond şi să se constate că măsurile propuse de Guvern nu doar sunt corecte din toate punctele de vedere, social, al unei echităţi a unui sistem de pensii sustenabil, dar sunt şi constituţionale”, a mai declarat premierul.
Secţiile Unite ale ICCJ au decis, vineri, că atace la Curtea Constituţională proiectul de lege referitor la pensiile magistraţilor.
Bolojan: Soliditatea acestei coaliţii va fi testată în momentul când se va ajunge la un vot pe moţiunea de cenzură / În condiţii normale, alegerile la o primărie nu ar trebui să aibă efect asupra coaliţiei de guvernare
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că soliditatea acestei coaliţii va fi testată atunci când se va ajunge la un vot pe moţiunea de cenzură şi a adăugat că se bazează pe faptul că toate aprtidele din coaliţie sunt responsabile şi recunosc faptul că este nevoie de stabilitate politică. Bolojan a precizat că, în condiţii normale, alegerile la orice primărie, fie ea şi Primăria Capitalei, nu ar trebui să aibă efect asupra coaliţiei de guvernare.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă se teme că votul pentru moţiunea de cenzură ar putea fi influenţat de rezultatul alegerilor de duminică.
”Soliditatea coaliţiei va fi testată în momentul în care se va ajunge la un vot pe o moţiune de cenzură. Atunci vom vedea cât este de solidă coaliţia. Eu mă bazez, aşa cum am spus de fiecare dată, că avem cu toţii o responsabilitate şi o stabilitate politică. Este un element de bază care ţine de rating-ul României, de predictibilitate fiscală şi de capacitatea de a pune economia pe baze sănătoase de anul viitor în aşa fel încât să putem ieşi din această situaţie”, a afirmat Bolojan.
El a mai fost întrebat şi dacă soarta Guvernului va fi decisă de rezultatul alegerilor de la Primăria Capitalei.
”În condiţii normale, alegerile la o primărie, chiar şi la cea mai importantă primărie din România, nu ar trebui să aibă un efect direct asupra coaliţiei de guvernare, pentru că tot această coaliţie a stabilit că vor fi alegerile, aşa şi prevede legea într-adevăr, a stabilit data alegerilor şi, sigur de principiu s-a agreat o manieră civilizată de campanie. În ce măsură se derulează în această formă sau nu, asta judecaţi dumneavoastră şi cetăţenii”, a precizat Ilie Bolojan.
Senatorul grupului Pace- Întâi România Ninel Peia a depus, vineri, la Parlament, moţiunea de cenzură iniţiată împotriva Guvernului Bolojan şi a afirmat că îi face astfel un cadou preşedintelui Camerei Deputaţilor, lidrul PSD Sorin Grindeanu, pe care îl îndeamnă să voteze, alături de toţi parlamentarii PSD, moţiunea de cenzură ”pentru a scăpa de progresişti de la guvernare”.
Conform deciziei conducerii Camerelor, moţiunea va fi prezentată în plenul Parlamentului luni, 8 decembrie, la ora 15.30 şi va fi dezbătută şi votată în 15 decembrie, de la ora 14.00.
Guvernul a stabilit primele 17 companii care intră în procesul de reformă / Premierul a anunţat că acestea vor avea bugetele aprobate imediat după bugetul naţional / Care sunt firmele / Clasificarea companiilor
Guvernul a decis, în şedinţa de vineri, primele 17 companii care intră în procesul de reformă şi în analiza Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu. Între acestea sunt TAROM, Metrorex, companiile CFR, dar şi altele, fiind propuse de către ministerele de resort. Sunt firme care, potrivit premierului, vor avea aprobate bugetele imediat după aprobarea bugetului naţional.
”Executivul a luat astăzi, în şedinţa de guvern, două decizii esenţiale pentru modernizarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, în linie cu criteriile OECD şi cerinţele din PNRR, prin adoptarea unui Memorandum propus de vicepremierul Oana Gheorghiu şi elaborat împreună cu instituţiile de resort. Aceste măsuri reprezintă primii paşi pentru implementarea Strategiei şi a planului de acţiune aprobate de Guvern pe data de 24 noiembrie 2025 pentru reformarea companiilor de stat”, anunţă, vineri, Guvernul, într-un comunicat de rpesă.
Potrivit documentului citat, Memorandumul defineşte pentru prima dată, cu claritate, rolurile instituţiilor implicate în procesul de reformă şi mecanismul de coordonare şi monitorizare a reformării companiilor de stat.
De asemenea, Memorandul întăreşte rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice şi instituie un mecanism interministerial prin care procesul de reformă este coordonat, monitorizat şi accelerat.
Potrivit Executivului, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, va avea rolul de coordonare şi monitorizare ale proceselor de analiză, evaluare şi implementare a reformei întreprinderilor publice, în condiţiile în care ministerele de linie şi AMEPIP îşi păstrează propriile responsabilităţi în proces.
”Comitetul va propune autorităţilor publice o metodologie unitară de analiză a performanţelor întreprinderilor publice, care trebuie aplicată de toate ministerele şi întreprinderile publice, incluzând setul standard de indicatori financiari, non-financiari, operaţionali şi strategici; va monitoriza transmiterea datelor relevante de la întreprinderile publice către AMEPIP şi către Comitet; va valida şi consolida analizele privind listarea şi restructurarea companiilor centrale de stat la nivelul ministerelor; se va ocupa de integrarea finală a rezultatelor într-un raport care se prezintă Guvernului. De asemenea, Comitetul va centraliza şi analiza datele, pe baza informaţiilor transmise de ministere şi întreprinderile publice, şi va formula diagnosticul preliminar şi final al companiilor incluse în lista celor care vor fi cotate sau vor fi restructurate”, a transmis Guvernul.
De asemenea, Comitetul va identifica măsurile necesare pentru fiecare întreprindere analizată, respectiv: listarea, menţinerea în activitate cu implementarea de reforme operaţionale, reorganizarea, potrivit Codului civil, prin fuziune, divizare sau transformare, şi va înainta Guvernului propuneri, pe baza concluziilor analizelor şi în corelare cu recomandările AMEPIP.
”Tot această structură va monitoriza implementarea măsurilor aprobate de Guvern şi puse în practică de autorităţile publice tutelare şi va raporta periodic Guvernului stadiul reformei, semnalând din timp întârzierile sau riscurile sistemice. Acest lucru va permite evitarea apariţiei unor noi întârzieri în procesul de reformare a companiilor de stat. Comitetul asigură dialogul tehnic permanent cu AMEPIP pentru: corelarea metodologiilor, avizarea propunerilor de reorganizare, verificarea conformităţii cu prevederile OUG 109/2011, armonizarea procesului de guvernanţă corporativă la nivelul statului şi coordonează analizele care necesită evaluare intersectorială (energie, transport, industrie etc.)”, se mai arată în comunicatul citat.
Primele 17 companii care sunt analizate în procesul de reformă
”Pe de altă parte, prin acelaşi Memorandum, Guvernul a aprobat lista celor 17 companii propuse de ministerele de resort care intră în prima etapă a procesului de reformă, conform strategiei coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu. Ministerele au făcut selecţia celor 17 companii în funcţie de priorităţile şi strategiile sectoriale, dar analiza lor va fi făcută în cadrul unei viziuni strategice integrate asupra economiei şi a intereselor României, pe care o va coordona CNR9, precum şi pe baza unor criterii obiective, stabilite prin lege”, a mai anunţat Guvernul.
Paşii procesului de evaluare vor fi următorii, conform Memorandumului adoptat de Guvern:
1. colectarea datelor la zi de către ministere şi completarea lor cu date de la Ministerul Finanţelor culese din SAF-T
2. evaluarea realizată de AMEPIP a performanţei companiilor pe baza indicatorilor financiari, operaţionali şi de bună guvernanţă conform OUG 109/2011 cu completările şi modificările ulterioare
3. consolidarea şi corelarea recomandărilor la nivelul Comitetului Naţional pentru Reforma 9 (CNR9).
Lista celor 17 companii:
| Nr. crt. | Nume companie | Autoritatea publică tutelară |
| 1. | Societatea Electrocentrale Grup SA | Ministerul Energiei |
| 2. | Societatea Electrocentrale Bucureşti SA | Ministerul Energiei |
| 3. | Societatea OIL Terminal SA | Ministerul Energiei |
| 4. | Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR – SA) | Ministerul Energiei |
| 5. | Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă” CFR Marfă S.A” | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 6. | ROFERSPED S.A-filială a CFR Marfă | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 7. | C.F.R- I.R.L.U. S.A filială a CFR Marfă | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 8. | Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 9. | Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R- S.A | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 10. | Societatea Naţională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R- pre-insolvenţă | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 11. | Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R SA | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 12. | Societatea Telecomunicaţii CFR S.A | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 13. | Tipografica Filaret S.A-filiala a CNCFR S.A | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 14. | Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători S.A” | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 15. | Societatea de Reparaţii Locomotive C.F.R-S.C.R.L Braşov -filială a CFR Călători | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 16. | Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex “S.A | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
| 17. | Compania “TAROM” | Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii |
Guvernul precizează că Societatea PETROTRANS SA este în faliment şi a fost propusă de Ministerul Energiei spre analiza Comitetului pentru clarificarea situaţiei patrimoniale.
Modul de selectare a companiilor
”Ministerele au avansat această listă conform criteriilor stabilite în Strategia privind Reforma companiilor de stat, care stabileşte ca întreprinderile să fie clasificate nu exclusiv pe bază de cifre, ci incluzând rolul strategic pe care acestea îl au în economie şi pentru funcţionarea statului, ţinând cont de criterii comune şi de criterii specifice fiecărui sector de activitate. Pentru perfectarea acestui tip de analiză, la nivelul CNR9 este în curs de realizare Harta Sectorială 2035, care defineşte rolul statului pe sectoare (actor dominant / important / selectiv / ultim resort), inclusiv pilonul Defence Industrial Base”, arată Guvernul.
1. Cele 5 categorii de clasificare a companiilor
1. Companii strategice esenţiale: Infrastructuri critice; rol fără substitut privat; impact asupra securităţii naţionale. Intervenţie: investiţie, consolidare, profesionalizare.
2. Companii necesare, dar ineficiente: Rol public important (transport, apă-canal, servicii publice), dar performanţă slabă. Intervenţie: restructurare operaţională + financiară.
3. Companii neviabile economic: Pierderi constante, fără rol public justificat. Intervenţie: lichidare ordonată + recuperare active.
4. Companii suprapuse sectorial: Redundanţe: două sau mai multe companii fac acelaşi lucru. Intervenţie: fuziune, absorbţie, consolidare.
5. Companii comerciale: Operează pe piaţă competitivă, fără rol public. Intervenţie: listare, PPP, atragere capital privat.
2. Criterii de clasificare a companiilor
A. Rol public: infrastructură critică, Obligaţie de Serviciu Public, relevanţă strategică.
B. Performanţă financiară: profit/pierdere, EBITDA, arierate, subvenţii, îndatorare.
C. Risc fiscal: expunere bugetară, risc arierate, impact deficit.
D. Capacitate operaţională: productivitate, organigrame, investiţii, active.
E. Suprapuneri sectoriale: dublări operaţionale/teritoriale.
F. Relevanţă strategică sectorială: priorităţi sectoriale 2030.
Premierul anunţă că a cerut ca furnizarea apei în judeţele Prahova şi Dâmboviţa să fie reluată ”foarte posibil din această seară”, avertizând însă populaţia că apa posibil să nu fie potabilă
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că a cerut ca furnizarea apei în judeţele Prahova şi Dâmboviţa să fie reluată cât mai curând şi a mandatat reprezentanţii ministerelor să voteze, în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, pentru acest lucru. ”Foarte posibil din această seară” se va furniza apă populaţiei afectate, chiar dacă posibil ca aceasta să nu fie bună de băut. ”Faptul că au acces la apă pentru spălat, la toalete, pentru a le funcţiona instalaţiile, înseamnă un lucru foarte important”, a transmis premierul.
”Principala noastră urgenţă este să facem ca să reluăm cât mai repede posibil alimentarea cu apă, atât a locuinţelor, cât şi a agenţilor economici, pentru că în zona respectivă, aşa cum ştiţi, sunt agenţii economici care au un rol important în sistemele mari, în sistemul de energie, în zona petrolieră şi a căror funcţiune ne poate ajuta sau a căror blocare ne poate crea alte costuri.
Ca atare, asta am făcut în aceste zile (…) am lucrat în aşa fel încât să realimentăm locuinţele oamenilor.
Premierul a anunţat că a convenit cu autorităţile locale ”să aprobe reluarea alimentării cu apă şi, foarte posibil, din această seară, alimentarea cu apă va începe să fie asigurată. Nu se va vedea la toate locuinţele imediat, ci va fi asigurată treptat.
”Asta înseamnă că, în şedinţa de Guvern, am mandatat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Direcţia de Sănătoare Publică, ai Ministerului Mediului, ai Ministerul de Interne, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, să voteze pentru această reluare, să susţină autorităţile din Prahova în aşa fel încât, cât mai repede posibil, oamenii, companiile să aibă acces la apă”, a anunţat premierul.
Acesta a avertizat că este nevoie de un timp de 72 de ore ca să treacă pentru a garanta că această apă este potabilă.
”Consider că, dat fiind faptul că oamenii de câteva zile nu au apă, de aceea am mandatat reprezentanţii ministerilor să susţină reconectarea cât mai rapid a locuinţilor la apă, avertizând cetăţenii că nu există garanţia că această apă este potabilă, dar faptul că au acces la apă pentru spălat, la toalete, pentru a le funcţiona instalaţiile, înseamnă un lucru foarte important şi fiecare zi câştigată este importantă pentru oameni”, a mai declarat premierul.
El a precizat că oamenii vor primi în continuare apă de la rezervele de stat şi în zilele următoare.
Premierul s-a referit şi la ”lecţiile acestei situaţii”, când nu sunt luate decizii responsabile de către cei care au această responsabilitate şi nu anticipează corect ce se poate întâmpla.
E a precizat că ăn raportul iniţial despre ce s-a întâmplat la Prahova nu apare nicio responsabilitate.
”Şi i-am solicitat ca, până la începutul săptămânii viitoare, să completeze acest raport, în aşa fel încât, cel mai târziu, miercuri, să vă putem spune cu exactitate ce trebuie făcut ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple şi cine sunt responsabili”, a mai declarat premierul.
El precizează că, ”dacă totuşi ai luat nişte decizii care au avut nişte costuri majore, trebuie să răspunzi pentru ele şi nu trebuie să fugi niciodată de răspundere, dar pentru asta trebuie şi să ai puţină demnitate să-ţi asumi uneori şi erorile”.
”Şi vedem, din păcate, ce se întâmplă. Dar astăzi nu e timp să schimbăm caii în mijlocul apei. Astăzi trebuie să rezolvăm problemele pentru ca alimentarea cu apă să revină în condiţii cât de cât normale. Şi după aceea, într-adevăr, trebuie să luăm măsuri în aşa fel încât să simplificăm lucrurile”, a adăugat premierul.
Opoziția a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
