Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că în pachetul de reformă în administraţie, s-a prevăzut ca toate ministerele să aibă în vedere o reducere a cheltuielilor de până la 10% din anvelopa salarială, anul viitor, el arătând că unii pot să facă reduceri de personal, alţii să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de reducere a cheltuielilor, transmite News.ro.
”Legat de discuţiile care sunt privitoare la pachetul de administraţie, trebuie să fim cât să poatem de corecţi faţă de români. Ca să putem crea condiţii pentru dezvoltare economică, începând de anul viitor, ca să reluăm creşterea, că ne place, că nu ne place, trebuie să ne aducem acest deficit la un nivel sustenabil. Asta înseamnă că noi astăzi plătim dobânzi foarte mari. Şi doar dobânzile se ridică la 3%”, a spus premierul Ilie Bolojan la Ştirile ProTV.
Şeful Executivului a precizat că, ”pentru a nu mai creşte taxe, şi nu îşi doresc să crească taxe, trebuie să ne controleze cheltuielile”.
”O componentă importantă sunt cheltuielile de personal. Anul trecut, când s-a format bugetul, s-a estimat o scădere de 5% a cheltuielilor de personal, dar, din păcate, am constatat la jumătatea anului, când am preluat guvernarea, că acestea crescuseră pe primul semestru cu 10%, deci de la 77 de miliarde la aproximativ 85 de miliarde. Doar după măsurile care au fost luate în luna iulie, au început să scadă cheltuielile cu salariile şi, de exemplu, în luna octombrie a acestui an, faţă de octombrie, anul trecut, este prima dată când ne-au scăzut cheltuielile cu 500 de milioane de lei, în loc de 14,2 miliarde cât a fost anul trecut fondul total de salarii în sector public, am ajuns acum la 13,7 miliarde”, a menţionat premierul.
Potrivit lui Ilie Bolojan, cee ace îşi propune Guvernul este să ţină această linie şi anul viitor.
”În pachetul de reformă în administraţie, s-a prevăzut această anvelopă de recomandare, ca toate ministerele să aibă în vedere, pe anul viitor, o reducere a cheltuielilor faţă de anul acesta, până la 10% din anvelopa salarială. Asta înseamnă că unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată că este personal excedentar, şi în multe locuri avem această situaţie, alţii pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de cheltuieli, care să ţină cheltuielile de salarii la un nivel rezonabil. (..) Din păcate, în ultimii ani au fost întotdeauna scăpate de sub control ( cheltuielile, nr), între ceea ce îţi estimezi la început de an şi ceea ce atingi la final de an, este o mare diferenţă”, a afirmat premierul.
Potrivit lui Bolojan, doar economiile făcute într-un an, la datele pe care le-a obţinut în ultimele luni, înseamnă aproximativ 700 de milioane de lei, ceea ce este o sumă destul de importantă, doar în câteva luni.
Despre declaraţiile publice privind unele sectoare exceptate de la aceste tăieri, premierul Ilie Bolojan a spus că în aceste zile se vor închide discuţiile şi pe pachetul pe administraţie, pentru că el trebuie adoptat înainte de buget.
”Dacă bugetul nu va fi stabilit într-o manieră serioasă, vom face ce am mai făcut în aceşti ani, o să plecăm cu nişte date, gândiţi-vă că am plecat cu 7%, anul acesta, la început, am ajuns la jumătatea anului, la 7,7% şi vom ajunge la final, la 8,4%. Nu mai putem continua acest lucru, de aceea toate legile care stabilesc un buget pe baze sănătoase, care controlează cheltuielile, care fac o disciplină bugetară, trebuie adoptat înainte, pe de o parte, iar pe de altă parte, e greu să te apuci, să faci excepţii şi toţi cei care suntem într-o funcţie publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort. Adică să facă inclusiv scăderi salariale. Nu trebuie să taie din salarii, subliniez, ci trebuie să-şi gestioneze cheltuiele de personal, să nu mai angajeze, să se uite la sporuri, să-şi reorganizeze activităţile mai bine”, a spus premierul.
El a dat ca exemplu Ministerul de Interne, unde în mod normal, au un deficit de posturi.
”Acest deficit de posturi îl pot acoperi sau făcând angajări suplimentare, sau reorganizându-şi activităţile din interior şi ceea ce a anunţat domnul Predoiu, de exemplu, în zona de Jandarmerie, în zona de dispecerate, înseamnă că dacă astăzi avem, să spunem, 8.000 de jandarmi în bază şi schimbăm filozofia posturilor de bază, adică la sediile Curţii de conturi, nu trebuie să stea în fiecare zi 5 jandarmi. Poţi să ai un jandarm de dimineaţă şi poţi să ai un sistem de camere de luat vederi, aşa cum este peste tot în sectorul privat, care este monitorizat dintr-un dispecerat. Iar acei jandarmi, care se eliberează de acolo, din 8.000-10.000 de posturi, 2.000-3.000, se duc în bază, avem o siguranţă mai mare şi nu mai angajăm oameni”, a explicat premierul.
Bolojan: Unul din elementele de bază ale reducerii cheltuielilor de personal este şi adoptarea interdicţiei cumulului pensiei cu salariul / Se referă la cumulul pe pensiile necontributive, nu afectează zona de educaţie sau de sănătate
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că unul din elementele de bază ale reducerii cheltuielilor de personal este şi adoptarea interdicţiei cumulului pensiei cu salariul, care se referă la cumulul pe pensiile necontributive şi nu afectează zona de educaţie sau de sănătate.
”Unul din elementele de bază ale reducerii cheltuielilor de personal este şi adoptarea interdicţiei cumulului pensiei cu salariul, pentru că avem cel puţin 15.000 de posturi în care avem oameni care sunt practic la pensie, care s-au reangajat imediat după pensionare în sectorul public. În momentul în care există această interdicţie, o bună parte din aceşti oameni care sunt angajaţi ar opta, într-o variantă sau alta, şi foarte probabil ar renunţa la funcţia din sectorul public. Acele posturi devin vacante, nu mai pot fi ocupate şi deci, o reducere a cheltuielilor de personal, înseamnă şi această metodă. Nu înseamnă tăieri de salarii, ca să ne înţelegem foarte bine”, a spus premierul Ilie Bolojan la Ştirile ProTV.
Şeful Executivului a precizat că ”este oportun să adoptăm acest proiect respectând prevederile constituţionale, în aşa fel încât să avem aceste efecte”.
”Dacă tot trebuie să ne reducem cheltuielile de personal, decât să concediem o persoană care nu are altă sursă de venit, e mult mai echitabil din punct de vedere social să plece o altă persoană”, a menţionat Bolojan. Premierul a explicat că această prevedere se referă la cumulul pe pensiile necontributive.
”Prin urmare, ea nu afectează zona de educaţie sau de sănătate, pentru că în educaţie sau în sănătate aceste cumuluri sunt situaţii excepţionale”, a arătat premierul.
Bolojan: Proiectul de lege privind pensiile magistraţilor este gata, e pe circuitul de avizare / Faţă de propunerea iniţială, se prevede un termen de tranziţie de 15 ani / O să cerem CSM să ne emită un aviz într-un termen rezonabil
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor este gata şi se află pe circuitul de avizare, el arătând că, faţă de propunerea iniţială, se prevede un termen de tranziţie de 15 ani, faţă de 10 ani cât fusese în primul proiect. Premierul a mai spus că vor cere CSM să le emită un aviz într-un termen rezonabil, pentru a nu depăşi termenul dat de jalonul din PNRR, 28 noiembrie.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Protv că proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraţilor este finalizat şi se află pe circuitul d avizare.
”Proiectul de lege este gata. El e pe circuitul de avizare. Urmează să fie pus în transparenţă şi să fie comunicat în aceste zile CSM, în vederea avizării. Faţă de proiectul care a fost promovat în Parlament, data trecută, există o singură modificare substanţială, în urma întâlnirii pe care am avut-o cu reprezentaţii magistraţilor. Faţă de propunerea iniţială, se prevede un termen de tranziţie între actuala prevedere legată de vârsta de pensionare şi noua prevedere, deci creşterea vârstei de pensionare, la 65 de ani, să se facă nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani. Această solicitare a fost făcută de către magistraţi la această întâlnire. Am considerat că este una care ar putea fi acceptată, prin urmare este cuprinsă în acel pachet”, a spus Bolojan. Premierul a menţionat că cealaltă prevedere principală, plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net a rămas în forma iniţială şi mai sunt 2 sau 3 aspecte tehnice, dar care nu afectează fondul problemei.
”Toate aceste aspecte au fost convenite în coaliţie. Aceste aspecte au suportul coaliţiei. Vom solicita avizul CSM. E adevărat conform deciziei Curţii Constituţionale, CSM are la dispoziţie 30 de zile, dar având în vedere că nu sunt modificări importante, solicitarea pe care o să o facem CSM, în subsidiar, este să ne emită un aviz, indiferent cum va considera, favorabil sau nefavorabil, într-un termen rezonabil, mai scurt de 30 de zile, dacă va fi posibil, în aşa fel încât, la sfârşitul săptămânii viitoare, când avem un termen de respectare a acestui jalon legat de pensiile speciale, să putem declaşa procedura de angajare a răspunderii guvernului pe acest proiect, în primele zile ale lunii decembrie, să poată fi definitivată această procedură parlamentară. În condiţiile în care nu vom primi acest aviz, va trebui să aşteptăm termenul pe care CSM îl va da şi, doar după ce primim acest aviz, vom putea declaşa această procedură”, a menţionat şeful Executivului.
Întrebat ce se întâmplă dacă se depăşeşte data de 28 noiembrie, premierul a spus că ”există un risc destul de mare să pierdem această sumă de bani care este reţinută în acest Jalon”.
”Sper că toţi cei care avem o răspundere şi putem găsi o soluţie pentru a rezolva probleme şi a evita pierderi pentru România, facem ceea ce ţine de noi în aceste zile”, a arătat el.
