Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, într-o declaraţie de presă susţinută luni la Cotroceni împreună cu omologul elveţian Ignazio Cassis, că prin Acordului-cadru între România şi Confederaţia Elveţiană ţara noastră obţine, prin această contribuţie elveţiană, peste 221 de milioane de franci elveţieni, pe care îi poate utiliza până în 2029, notează News.ro.
„Am deosebita plăcere de a-l avea ca oaspete în România pe Preşedintele Confederaţiei Elveţiene, domnul Ignazio Cassis. Mă bucur că, în cele din urmă, cu o mică amânare din motive obiective, această vizită are loc, deci bine aţi venit, domnule preşedinte! Consultările noastre de astăzi au reconfirmat atât soliditatea relaţiei bilaterale dintre România şi Confederaţia Elveţiană, cât şi perspectivele sale foarte bune, în special în această perioadă dificilă, marcată de multiple provocări. Dialogul nostru politic este foarte bun, iată, această vizită are loc la puţin mai mult de un an de la vizita pe care am efectuat-o la Berna, în septembrie 2021. În plus, cooperarea economică înregistrează un curs ascendent. Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut de mai mult de două ori în ultimii ani, ajungând la 1,76 miliarde de euro în 2021. De asemenea, după primele 9 luni ale anului curent ne apropiem deja de 1,5 de miliarde euro, adică avem o creştere de aproape 24% faţă de anul trecut. Totodată, Elveţia rămâne un investitor important în România, aflat pe locul 10 în topul statelor de origine a investiţiilor străine. În continuare, ne vom concentra pe proiecte concrete de interes comun, în domenii precum: cercetare şi inovare, energie, securitate cibernetică, educaţie şi formare profesională, sănătate şi medicină”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună susţinută cu preşedintele Elveţiei Ignazio Cassis, luni la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a mai anunţat că a reiterat în discuţiile cu Ignazio Cassis şi aprecierea faţă de sprijinul pe care Elveţia îl acordă obiectivului major al României de integrare în OCDE.
„Un alt subiect important abordat a fost relaţia dintre Uniunea Europeană şi Confederaţia Elveţiană. Elveţia şi Uniunea Europeană sunt parteneri apropiaţi, iar această relaţie este cu atât mai valoroasă în actualul context marcat de consecinţele agresiunii ruse împotriva Ucrainei. România sprijină o relaţie puternică între Uniunea Europeană şi Elveţia, care să reflecte valorile şi interesele noastre comune. Am exprimat, totodată, aprecierea noastră deosebită pentru contribuţia elveţiană la Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Şi vreau să salut semnarea, acum câteva momente, aşa cum aţi putut vedea, a Acordului-cadru între România şi Confederaţia Elveţiană cu privire la o nouă contribuţie elveţiană, cea de-a doua, la reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene. Contribuţia Elveţiei reprezintă un program complex de cooperare, acoperind 10 arii tematice. România obţine din această contribuţie peste 221 de milioane de franci elveţieni, pe care îi poate utiliza până în 2029”, a completat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a adăugat că la discuţiile co omologul elveţian a fost abordată tema securităţii energetice la nivel european, cât şi războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.
„Am abordat în cadrul discuţiilor de astăzi şi tema securităţii energetice la nivel european, în special în actualul context extrem de complicat de securitate. România şi Elveţia au interese comune în implementarea unor soluţii concrete la nivelul pieţei europene de energie, pentru a asigura atât preţuri corecte, cât şi predictibilitate pentru cetăţeni şi firme în furnizarea de energie. Vom continua schimburile de opinii şi pe viitor, inclusiv în vederea identificării unor oportunităţi concrete de cooperare, în special cu privire la tranziţia energetică. Am discutat, evident, cu domnul Preşedinte Cassis şi despre evoluţia războiului din Ucraina, impactul său multidimensional, precum şi răspunsul statelor noastre. Am constatat, astfel, că România şi Confederaţia Elveţiană au poziţii convergente. Am evocat efectele negative ale războiului declanşat de Rusia pe dimensiunile socială şi umanitară, de securitate alimentară şi energetică, precum şi la nivelul securităţii internaţionale, în special în regiunea Mării Negre”, a explicat Preşedintele României.
„Am discutat, totodată, despre asistenţa acordată de statele noastre Ucrainei şi altor parteneri din zonă afectaţi de război, precum Republica Moldova”, a mai spus Iohannis.
„Am evidenţiat demersurile complexe ale României în sprijinul a peste 3 milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa. De asemenea, am expus eforturile noastre de facilitare a tranzitului de cereale din Ucraina, prin porturile româneşti de la Dunăre şi Marea Neagră, din 24 februarie şi până în prezent, tranzitând peste 10 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole către state terţe vulnerabile, contribuind astfel la soluţionarea eficientă a crizei alimentare la nivel global. Totodată, am subliniat importanţa şi necesitatea coordonării noastre în scopul susţinerii ordinii internaţionale bazate pe reguli, esenţiale pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”, a completat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a mai precizat că a salutat, în acest cadru, recenta alegere a Elveţiei pentru primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în perioada 2023-2024.
„Obiectivele urmărite de Elveţia în cadrul acestui mandat răspund priorităţilor agendei globale actuale. Printre acestea se află protecţia civililor în conflictele armate, relaţia dintre schimbările climatice şi securitatea internaţională, precum şi creşterea eficienţei Consiliului de Securitate. În încheiere, doresc să-i mulţumesc încă o dată domnului Preşedinte pentru discuţiile excelente de astăzi”, a conchis Klaus Iohannis.
