Măsurile urgente anunțate de Guvernul Orban. Economia, pe primul plan

Guvernul Orban a prezentat joi lista de miniștri propuși și programul de guvernare. Context în care premierul desemnat a tras și un semnal de alarmă privind nevoia urgentă de a instala un nou cabinet, precizând că „există riscul să nu se poată plăti salarii”.

Indirect, Ludovic Orban a sugerat și ce minister va avea de trecut o probă de foc în Cabinetul său: Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la șefia căruia a fost propus deputatul PNL de Mehedinți Daniel Popescu.

ECONOMIE

Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB, este una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare al PNL la capitolul „Economie, Energie şi Mediul de Afaceri”.

Printre măsurile prioritare pe termen scurt prevăzute în programul de guvernare, depus joi la Parlament de premierul desemnat, Ludovic Orban, se află:

• implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul Ministerului Economiei;  
• promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru – produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare;
• realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat Apărării şi în industria naţională.

O altă măsură pe care o are în vedere Guvernul Orban în aceste domenii este reorganizarea Companiei Naţionale ROMARM prin transformarea filialelor în societăţi comerciale cu acţionar unic – statul român, prin Ministerul Economiei – şi transformarea ROMARM în societate comercială cu atribuţii de casă de comerţ exterior în vederea stimulării exporturilor.

În privinţa securităţii aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susţine „dezvoltarea producţiei de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră”.

De asemenea, ministerul „va promova valorificarea potenţialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potenţial oferit în special de proiectele din Marea Neagră, România putând deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova şi alte ţări din regiunea noastră”.

SĂNĂTATE

În privința sectorului de sănătate, Guvernul va finaliza de urgenţă demersurile pentru obţinerea finanţării europene pentru spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, pentru începerea cât mai rapidă a licitaţiilor publice şi a construcţiei şi va susţine adoptarea legii vaccinării şi a legii prevenţiei, potrivit programului de guvernare.

Ministerul Sănătăţii va realiza o „analiză riguroasă a infrastructurii şi dotărilor celor 367 de spitale publice şi stabilirea unei liste de priorităţi urgente a investiţiilor acolo unde există condiţii insalubre sau care pun în pericol siguranţa pacienţilor şi va continua programul de înnoire a parcului de ambulanţe pentru a creşte accesul populaţiei la servicii medicale de urgenţă”.

Guvernul liberal îşi propune ca, în colaborare cu toate structurile locale şi centrale care deţin unităţi sanitare cu paturi în administrare, să stabilească un plan de reorganizare/comasare a spitalelor neperformante sau a celor care înregistrează mari dificultăţi de sustenabilitate financiară, iar Ministerul Sănătăţii să realizeze implementarea efectivă a Planului Strategic de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale la nivelul tuturor spitalelor publice şi private, plan adoptat în 2016. Urmează să fie iniţiat şi un Program de Combatere a Rezistenţei la Antimicrobiene (antibiotice).

Ministerul Sănătăţii şi CNAS vor impune obligativitatea spitalelor publice de a introduce sisteme computerizate de programări, criterii clare şi transparente de alcătuire a listelor de aşteptare, se mai arată în program.

De asemenea, CNAS va introduce obligativitatea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate de a crea liste de aşteptare pentru pacienţii cronici pe criterii clare şi transparente, diferenţiate pe tipuri de patologii, precum şi sisteme digitalizate de programări, mai prevede programul de guvernare.

POLITICĂ EXTERNĂ

Obiectivul principal al politicii externe a României enunţat în programul de guvernare al Guvernului Orban, este „creşterea influenţei ţării noastre pe plan extern prin consolidarea capacităţii de a proiecta în vecinătate şi dincolo de aceasta valorile democratice ale statului de drept, stabilitate şi de a furniza securitate, în scopul creşterii siguranţei şi prosperităţii cetăţenilor români”.

Ca obiectiv imediat, MAE va urmări derularea în condiţii optime a alegerilor prezidenţiale în afara graniţelor şi a alegerilor parlamentare din anul 2020.

În document se menţionează că politica externă a României va fi îndreptată cu prioritate către întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului, efortului şi profilului României în Uniunea Europeană şi respectiv în NATO.

Printre măsurile necesare prevăzute de PNL se numără: fructificarea beneficiilor rezultate pentru România din exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, punerea în valoare a rezultatelor Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019 şi implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024, continuarea demersurilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen, la Zona Euro şi pentru finalizarea MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc.

În cadrul NATO, se va acţiona pentru creşterea pe mai departe a relevanţei României în organizaţie şi pentru ca Alianţa să rămână cea mai puternică şi eficientă organizaţie de apărare colectivă din istorie, prin consolidarea sa în continuare, inclusiv prin finalizarea procesului de adaptare a NATO la mediul schimbat de securitate, în ce priveşte riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est şi dinspre Sud, se menţionează în document.

În ceea ce priveşte vecinătatea imediată, prioritatea permanentă a României va continua „să o reprezinte dezvoltarea şi adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie, cultură. Referitor la ceilalţi vecini direcţi ai României, se va urmări optimizarea acestor relaţii, în funcţie de particularităţile fiecăreia”.

MĂSURI URGENTE

• Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Guvernului.
• Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie și 24 noiembrie.
• Nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României.
• Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.
• Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.
• Organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții făcultăților de medicină.
• Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.
• Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat.
• Inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.
• Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.
• Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.

În programul de guvernare al PNL este menționat și dezastrul economic lăsat în urmă de PSD. „Modelul economic promovat de PSD bazat pe stimularea artificială a consumului, cu un exces în anul 2017, a dus la scăderea productivităţii, lipsa investiţiilor şi temperarea abruptă a creşterii economice în 2018 şi 2019.”

Obiective principale de investiții publice

• Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.

• Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.

• Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.

• Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027

Obiective care întăresc democrația, statul de drept, ordinea și siguranța publică

• Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare din 2020;

• Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, printr-o consultare publică a instituțiilor din domeniu, a asociațiilor de profil și a societății civile.

• Revizuirea legislației privind regimul eliberărilor condiționate (recursul compensatoriu) și întărirea capacității instituțiilor de ordine și siguranță publică pentru prevenirea și combaterea infracționalității.

Obiective care țintesc eficientizarea activității Guvernului și a administrației publice

• Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 și regruparea activităților guvernamentale, desfășurate de agenții guvernamentale sau de alte autorități ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.

• Creșterea eficienței administraţiei publice prin refacerea capacității administrative a instituțiilor statului și prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice și prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcțiile publice.
  
• Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice și pentru modernizare și digitalizarea serviciilor publice.

Obiective ale principalelor direcții de politici economice și bugetare

• Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să  limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.
  
• Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.

• Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.

• Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații.

• Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.

CITIȚI MAI JOS ÎN ÎNTREGIME PROGRAMUL DE GUVERNARE: