Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri, la Beijing, că vede ”o anumită luminiță la capătul tunelului” pentru încheierea conflictului din Ucraina, grație eforturilor diplomatice ale președintelui american Donald Trump, adăugând însă că, dacă negocierile de pace nu vor da rezultate, Rusia va continua să-și urmărească obiectivele prin mijloace militare, consemnează agențiile Reuters și EFE, citate de Agerpres.
”Se vede o anumită luminiță la capătul tunelului”, cu ajutorul medierii președintelui Trump, a spus Putin la o conferință de presă la finalul vizitei sale în China. ”Vom vedea cum evoluează situația. Dacă nu (dau rezultate negocierile, n.red.), va trebui să ne rezolvăm problemele prin mijloace militare”, a adăugat președintele rus.
El a susținut că ”toate grupările forțelor armate ruse sunt în ofensivă” pe toate sectoarele frontului ucrainean, în timp ce situația armatei ucrainene este una ”critică”, întrucât aproape nu mai are rezerve de personal și majoritatea brigăzilor sale au mai puțin de jumătate din efectivele de luptă necesare.
Cât despre o posibilă întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerută insistent de acesta din urmă, Putin a spus că a fost mereu deschis unei astfel de întâlniri, confirmând că și Trump i-a solicitat-o, dar a repetat poziția Moscovei conform căreia o astfel de reuniune trebuie bine pregătită pentru a da rezultate. ”Nu am exclus niciodată posibilitatea unei astfel de întâlniri. Dar are ea sens? Vom vedea!”, a indicat liderul de la Kremlin. ”Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova și această întâlnire va avea loc”, a completat el.
Deocamdată, Rusia este pregătită să-și ridice nivelul de reprezentare la discuțiile cu Ucraina, a continuat Putin, fără a detalia, dar Moscova a transmis anterior de mai multe ori că trebuie mai întâi să se facă suficiente progrese în negocierile la niveluri inferioare înaintea unui eventual summit Putin-Zelenski.
Întrebat despre declarația cancelarului german Friedrich Merz, care l-a descris drept ”unul dintre cei mai răi criminali de război ai epocii noastre”, Putin a răspuns că vede în această afirmație o încercare nereușită a Occidentului de a nu-și recunoaște responsabilitatea pentru ”tragedia” prin care trece Ucraina, amintind aici și de ‘lovitura de stat’ prin care, cu sprijinul europenilor, a fost înlăturat de la putere fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici.
”Dacă bunul simț va prevala, se va putea ajunge la un acord acceptabil pentru acest conflict”, a apreciat Putin. El a subliniat că vede din partea administrației președintelui Trump ”o dorință sinceră de găsire a unei soluții”, dar a negat că ar fi discutat cu acesta la summitul lor desfășurat pe 15 august în Alaska despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, însă a ținut să adaugă că astfel de garanții nu pot fi decise ”pe seama Rusiei”.
În timp ce Rusia este preocupată în primul rând de chestiunile teritoriale, Kievul și aliații săi europeni sunt preocupați de garanțiile de securitate pentru Ucraina, așadar pozițiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate.
Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia, care de partea sa respinge orice desfășurare de trupe din țările NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina, iar aliații europeni ai acesteia din urmă o asigură în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul și insistă în plus să desfășoare trupe de menținere a păcii în Ucraina, deși Rusia se opune.
La summitul din Alaska, Putin a cerut, potrivit Reuters, ca Ucraina să se retragă complet din provinciile Donețk și Lugansk și, în schimb, Rusia să înghețe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil față de ideea unor garanții de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA.
Însă orice discuție asupra garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina ce nu ține cont de poziția Moscovei nu va duce nicăieri, a avertizat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform căruia un aranjament pentru garanții de securitate oferite Ucrainei ar trebui să implice statele membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit și Franța, plus eventual alte țări, precum Germania sau Turcia, dar în niciun caz țări exclusiv din rândul membrilor NATO sau ai susținătorilor Ucrainei. Astfel de garanții trebuie să țină cont și de interesele Moscovei, care dorește ca Ucraina să fie o țară neutră și să-și mențină statutul de stat fără arme nucleare, a completat șeful diplomației ruse.
AFP: Rusia cere recunoașterea internațională a regiunilor ucrainene anexate
