Cincisprezece drone ruseşti au fost urmărite de către radarele Armatei Române în noaptea de marţi spre miercuri. De data aceasta, niciuna nu a intrat în spaţiul aerian românesc. Au existat situaţii în care, explică ministrul Apărării, Radu Miruţă, într-un interviu pentru News.ro, dronele au încălcat spaţiul românesc şi a fost dată chiar aprobare de tragere împotriva lor, dar nu a fost pusă în aplicare, transmite News.ro.
Pricipalele idei ale interviului
1. Apărarea antidrone şi modernizarea capabilităţilor Armatei Române
-
România îşi rearanjează dispozitivele de apărare de la graniţa cu Ucraina şi introduce două capabilităţi noi antidronă.
-
Noile tehnologii sunt achiziţionate din străinătate (precum sistemele Skyranger şi Skynex), dar se urmăreşte dezvoltarea unor soluţii software interne.
-
Armata Română încearcă o integrare mai strânsă a surselor de date şi dezvoltă un software propriu care să poată analiza şi reacţiona rapid la ameninţări de tip roi de drone.
2. Soft românesc pentru apărarea antiaeriană
-
A fost creat un grup de lucru în Ministerul Apărării pentru proiectarea unui sistem software antidronă românesc.
-
Scopul este de a elimina dependenţa de firme externe şi de a permite personalizarea rapidă a soluţiilor pentru nevoile militare interne.
-
Proiectul vizează integrarea informaţiilor radar şi telecomunicaţiilor într-un sistem controlat exclusiv de Armata Română.
3. Aprobări de tragere contra dronelor
-
Au existat ordine de tragere asupra dronelor neautorizate, dar nu au fost îndeplinite condiţiile tehnice şi juridice pentru execuţie.
-
Decizia de tragere este acum clar reglementată: pentru dronele fără pilot o emite Şeful Statului Major al Apărării; pentru aeronave pilotate, ministrul Apărării.
-
Lanţul de decizie a fost scurtat şi clarificat legislativ pentru a permite reacţii mai rapide.
4. Colaborarea cu firme private româneşti
-
Ministerul Apărării a organizat un exerciţiu la Capul Midia, unde companii româneşti şi NATO au testat drone şi sisteme antidronă în scenarii reale.
-
Firmele care s-au calificat urmează să doneze câteva drone pentru testare în operaţiuni reale.
-
Miruţă vrea ca achiziţiile să se bazeze pe evaluarea directă a militarilor, nu doar pe prezentările comerciale.
5. Proiectele majore din Ministerul Transporturilor
-
În calitate de ministru interimar, Miruţă gestionează blocajele din proiectele A7 şi A8 finanţate prin SEIF şi PNRR.
-
Obiectivul este deblocarea contractelor, evitarea pierderii fondurilor şi reducerea întârzierilor la lucrările feroviare şi rutiere.
-
Menţionează şi proiectele cu risc mare de nefinalizare, precum tunelul urşilor şi sistemul electronic de taxare la kilometru.
6. Context politic şi relaţia cu PSD
-
Miruţă critică atitudinea PSD, acuzând partidul că vrea să revină la controlul instituţiilor „ca în anii ’90”.
-
Consideră că România se află într-o luptă între reforma instituţională şi menţinerea vechilor practici de control politic.
-
Susţine că guvernul condus de premierul Bolojan funcţionează disciplinat şi în acord cu protocolul coaliţiei, iar acuzaţiile PSD sunt nefondate.
Interviul integral – AICI
