Deteriorarea situaţiei din Orientul Mijlociu – ciocniri între palestinieni şi poliţişti la Ierusalim, tiruri de rachete în direcţia Israelului, lovituri aeriene asupra Fâşiei Gaza – a stârnit numeroase reacţii, de la apelul Washingtonului la „dezescaladare” la condamnarea Israelului de către ţările arabe, trece în revistă AFP, potrivit Agerpres.
Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit luni de urgenţă, dar fără să se pună de acord asupra unei declaraţii comune, Statele Unite considerând că „un mesaj public nu este oportun în acest stadiu”, potrivit diplomaţilor.
Washington
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a lansat un apel la „dezescaladare”. „Violenţa trebuie să înceteze, toate părţile trebuie să se angajeze în dezescaladare, să reducă tensiunile, să ia măsuri concrete pentru a calma lucrurile”, a insistat el.
Marea Britanie
„Avem nevoie de o dezescaladare imediată din toate părţile şi să nu mai fie vizată populaţia civilă”, a afirmat ministru britanic de externe, Dominic Raab.
Franţa
Franţa a avertizat împotriva unei „escaladări de mare amploare”.
„Franţa face apel la toţi actorii să dea dovadă de cea mai mare reţinere şi să se abţină de la orice provocare pentru a permite o revenire la calm cât mai curând posibil”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe.
Uniunea Europeană
„Explozia semnificativă a violenţei în Cisiordania ocupată, inclusiv în Ierusalimul de Est, precum şi în Fâşia Gaza şi împrejurimile sale, trebuie să înceteze imediat”, potrivit unui purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell.
„Tirurile de rachete din Fâşia Gaza asupra populaţiei civile din Israel sunt complet inadmisibile şi alimentează escaladarea”, a adăugat purtătorul de cuvânt într-un comunicat.
Germania
Berlinul, prin vocea ministrului său de externe, a cerut „tuturor părţilor” să „evite alte victime civile”.
„Nimic nu justifică tirul de rachete asupra populaţiei civile israeliene”, a adăugat Heiko Maas pe Twitter, pentru care aceste tiruri nu conduc „cu siguranţă la rezolvarea conflictului”, ci mai degrabă la „o nouă escaladare fără sens”.
Turcia
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat ceea ce el a numit „terorismul” israelian la Ierusalim.
În plus, liderul de la Ankara a afirmat că va face „tot ce poate pentru a mobiliza lumea, în special musulmană, pentru a pune capăt terorismului şi ocupaţiei israeliene”, potrivit preşedinţiei turce.
Iran
„Nu i-a fost suficient regimului israelian să fure terenurile şi casele oamenilor, să creeze un regim de apartheid şi să refuze vaccinarea civililor sub ocupaţie ilegală. A trebuit să împuşte credincioşi nevinovaţi în a treia cea mai sfântă moschee a Islamului”, a declarat pe Twitter ministrul iranian de externe, Javad Zarif.
Iranul a îndemnat sâmbătă Organizaţia Naţiunilor Unite să condamne ceea ce a numit „crima de război” a Israelului la Ierusalim.
Egipt
Ministerul egiptean de Externe a condamnat „cu fermitate noua incursiune a forţelor israeliene în Moscheea Al-Aqsa”.
Alte ţări arabe
Ţări arabe, dintre care unele şi-au normalizat recent relaţiile cu Israelul – Sudan, Maroc, Emiratele Arabe Unite şi Bahrein – sau Algeria, sprijin necondiţionat al cauzei palestiniene, au denunţat la sfârşitul săptămânii trecute statului evreu.
Ministerul sudanez de externe, în special, a calificat sâmbătă măsurile luate împotriva palestinienilor la Ierusalim drept „represiune” şi „acţiune coercitivă”.
Abu Dhabi a îndemnat autorităţile israeliene „să asigure responsabilitatea unei dezescaladări” a violenţei în jurul Esplanadei Moscheilor.
Algeria a condamnat „atacurile rasiste şi extremiste înregistrate în oraşul ocupat Al-Quds” (Ierusalim în arabă).
Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei „a condamnat” duminică „încălcările israeliene şi practicile care au condus la escaladarea (tensiunilor) în jurul Moscheii Al-Aqsa”.
Cetatea Vaticanului
Papa Francisc a făcut apel duminică la încetarea violenţelor la Ierusalim.
„Violenţa alimentează violenţa. Trebuie oprite aceste ciocniri”, a spus el într-un mesaj după rugăciunea duminicală.
Suveranul Pontif le-a cerut părţilor implicate să facă în aşa fel încât „identitatea multireligioasă şi multiculturală a Oraşului Sfânt să poată fi respectată şi fraternitatea să prevaleze”.
