De câțiva, Aleksander Lukașenko, președintele Belarusului, dă semne că nu mai acceptă să joace după cum îi cântă Kremlinul. Ceea ce până acum păreau a fi dovezi de nesupunere mai mult sau mai puțin incisive au căpătat în ultima vreme o alură ce poate părea de-a dreptul sfidătoare după standardele lui Vladimir Putin.
Ultima mutare a lui Aleksander Lukașenko vine ca un semn suplimentar de exclamație. Un jurnalist rus a fost expulzat din Belarus, după ce a prezentat situația pandemiei de Covid-19 din fosta republica sovietică, unde președintele a minimalizat letalitatea coronavirusului, refuzând să adopte măsuri de carantină.
Miercuri, televiziunea de stat Pervîi Kanal a difuzat un reportaj realizat de corespondentul Alexei Krucinin într-un cimitiri din orașul Stolbtsy din Belarus. Reporterul descrie o „abundență de morminte proaspete”, părând a sugera faptul că autoritățile belaruse ar ține ascunsă amploarea pandemiei.
„Știri false” și „propagandă”
La puțin timp după difuzarea reportajului, ministrul de Externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat pentru Interfax că Alexei Krucinin și cameramanul său, Serghei Panasiuk, au fost expulzați și întregii echipe a Pervîi Kanal i-au fost retrase acreditările.
În replică, managerii postului Pervîi Kanal au declarat că „acțiunile autorităților din Belarus sub absolut nefondate”, transmite The Moscow Times.
Explicația autorităților belaruse a venit prin intermediul televiziunii de stat, acuzând Pervîi Kanal de „propagandă” și „știri false”.
Ambasada Rusiei de la Minsk a refuzat să facă un comentariu pe marginea acestui subiect și a invocat necesitatea unei explicații oficiale din partea puterii.
Criticile Kremlinului
Scandalul a conincis, miercuri, cu poziția critică a Kremlinului la adresa Belarusului în privința pandemiei. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale ruse, Dmitri Peskov, a criticat „lipsa de măsuri de carantină pentru coronavirus” a Belarusului. Peskov, şi-a exprimat speranţa că abordarea Belarusului „nu va duce la un soi de creştere explozivă a numărului persoanelor infectate.”
Belarusul intenţionează să organizeze sâmbătă o paradă grandioasă a Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial.
„Nu putem pur şi simplu să anulăm parada”, pentru că îi omagiază pe cei care şi-au dat viaţa în timpul războiului, a declarat în această săptămână preşedintele Aleksander Lukaşenko, potrivit media de stat din această ţară, precizând că nimeni nu va fi forţat să participe la paradă.
Rusia, care şi-a închis frontiera cu Belarus într-un efort de a preveni răspândirea virusului, a amânat paradele de Ziua Victoriei, în contextul în care are un bilanţ al cazurilor confirmate de COVID-19 printre cele mai ridicate din lume.
Decizia SUA
În ecuația tensiunilor nu trebuie ignorată și o decizie recentă a Casei Albe. Statele Unite şi-au nominalizat primul ambasador în Belarus, în ultimii mai bine de 10 ani.
Preşedintele american Donald Trump a nominalizat-o pe diplomata Julie Fisher, însărcinată cu Afacerile Europene la Departamentul de Stat şi care s-a aflat în post la Moscova.
Relațiile diplomatice dintre cele două țări fuseseră „îngropate” în 2008, când Lukaşenko l-a expulzat pe ambasadorul american aflat în post atunci, în semn de protest faţă de sancţiuni care îi fuseseră impuse de către administraţia George W. Bush. Sancţiunile fuseseră impuse ca represalii faţă de alegeri considerate neconforme şi o reprimare a unor manifestanţi.
În vederea unei „reîncălziri” a relaţiilor, secretarul de Stat Mike Pompeo a fost primit de către Lukaşenko la Minsk în februarie – în cadrul primei vizite a unui diplomat american de nivel înalt din 1994.
Țițeiul, un măr al discordiei
Tot în februarie, președintele Belarusului declara că Putin îi sugerase un acord asupra preţului la resursele energetice în schimbul aderării alipirii țării sale la Rusia.
Rusia şi Belarus discută de aproximativ două decenii despre o eventuală integrare mai aprofundată în cadrul unei Uniuni statale, dar nu au reuşit să se pună de acord asupra punctelor cheie, inclusiv cu privire la moneda unică.
Conform speculaţiilor din presa rusă şi din cea internaţională, întrucât mandatul de preşedinte al lui Vladimir Putin se va încheia în 2024, iar Constituţia în vigoare îi interzice să mai candideze, prin unirea Rusiei cu Belarusul Putin ar dori să-şi prelungească prerogativele prezidenţiale în calitate de şef al unui nou stat. Doar că preşedintele Lukaşenko nu doreşte să cedeze „nici suveranitatea” ţării sale, şi nici funcţia sa actuală.
Anterior, Lukașenko îl amenințase pe liderul de la Kremlin că va începe să ia petrol din oleoductul Drujba dacă Rusia nu o va aproviziona cu volumul de ţiţei convenit. Oleoductul Drujba, care traversează teritoriul belarus, livrează în jur de 1 milion de barili de petrol rusesc în Europa, inclusiv în Polonia şi Germania.
