<< „Aceasta este o dată istorică, ne unește pe toți. Se unește în chiar spațiul lumii ruse la care visează locuitorii din Donbas și teritoriile eliberate. Ar fi corect și simbolic să organizăm referendumurile în această zi”. Această declarație a fost făcută pe 7 septembrie de către secretarul Consiliului General al partidului Rusia Unită, prim-vicepreședintele Consiliului Federației, Andrei Turceak. El a anunțat că referendumurile privind „aderare la Rusia” a autoproclamatelor LPR și RPD, precum și a teritoriilor ocupate de trupele ruse în regiunile Zaporojie și Herson „ar fi corect și simbolic” să aibă loc pe 4 noiembrie, de Ziua Unității Naționale >>, notează Meduza.
<< Este pentru prima dată când un politician rus de un rang atât de înalt avansează o dată anume pentru referendumurile pe care Kremlinul vrea să le organizeze pe teritoriile ucrainene. Anterior, doar reprezentanții administrațiilor pro-ruse ale teritoriilor ocupate au vorbit deschis despre calendar – ei declaraseră că votul ar trebui să aibă loc în septembrie.
După cum a scris Meduza anterior, în primele săptămâni de război Kremlinul era încrezător că referendumurile vor putea avea loc încă de la sfârșitul lunii aprilie. Dar ofensiva rusă s-a clătinat și, ca urmare, votul a fost amânat mai întâi până la jumătatea lunii mai, apoi pentru toamnă. Sursele Meduza, apropiate Administrației Prezidențiale Rusiei (AP), indicaseră drept data cea mai probabilă 11 septembrie, ce în care se vor desfășura mai multe tipuri de alegeri în Federația Rusă.
La mijlocul lunii august, devenise evident că Kremlinul nu va putea îndeplini nici acest plan. La vremea respctivă, interlocutorii Meduza considerau situația din RPD ca fiind principalul obstacol în calea organizării referendumurilor. Trupele ruse și forțele autoproclamatei republici ocupau aproximativ 60% din teritoriul regiunii Donețk – deși oficialii locali au afirmat în repetate rânduri că un referendum privind „alăturarea la Rusia” va avea loc numai dacă poate fi luată sub control întreaga regiune (din cadrul frontierelor administrative ucrainene). Cu toate acestea, în ultimele luni, „trupele aliate” practic nu au avansat acolo.
Kremlinul a luat în considerare și un alt scenariu, în care anexarea ar avea loc în două etape: mai întâi, teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie, apoi RPD și LPR. Această opțiune a trebuit să fie abandonată din cauza contraofensivei trupelor ucrainene în direcțiile Herson și Harkov.
Acum, Kremlinul a stabilit un „termen limită unic”: potrivit acestuia, referendumurile în toate teritoriile ocupate ar trebui să aibă loc simultan – tocmai pe 4 noiembrie. Totodată, interlocutorii Meduza, apropiați de Administrația Prezidențială, au precizat că în condițiile actuale ar prefera să nu ofere deschis data exactă, întrucât situația de pe front este greu de prevăzut.
A trebuit să cădem de acord asupra unui „termen limită unic” din două motive.
Potrivit unor surse, primul motiv ține de faptul că Vladimir Putin a cerut-o: „Abia așteaptă să organizeze referendumurile. Pe de altă parte, președintele înțelege că este încă greu de realizat acest lucru. Prin urmare, a fost necesară o dată, la care toată lumea se va angaja în mod deschis și oficial. Altfel, exista sentimentul că [referendumurile] sunt constant amânate”. Întrebat de Meduza dacă Putin dorește să organizeze referendumuri cât mai curând posibil, purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, a afirmat că ținerea acestora „depinde de decizia oamenilor care locuiesc în aceste teritorii”.
Al doilea motiv, potrivit interlocutorilor Meduza, este că chiar și rezidenții pro-ruși din teritoriile ocupate sunt îngrijorați de faptul că votul pentru „alăturarea la Rusia” este amânat constant: „Oamenii au sentimentul că totul este precar”. Acum, Kremlinul speră că, după ce au auzit data exactă, locuitorii acestor teritorii vor decide că se vor „liniști”.
Totodată, potrivit a trei surse Meduza, apropiate Kremlinului, din punct de vedere tehnic, Administrația Prezidențială are totul pregătit pentru organizarea referendumurilor, inclusiv campanie în teritoriile ocupate și liste cu membrii comisiilor electorale care vor număra rezultatele votului. Cu toate acestea, interlocutorii au remarcat că oficialii ruși de securitate care lucrează în teritoriile ocupate (de exemplu, reprezentanții FSB și ai Gărzii Naționale) se referă din ce în ce mai mult la referendumuri ca la „o risipă suplimentară de efort și bani”.
Același punct de vedere a fost exprimat, pe 8 septembrie, de șeful administrației ruse din Crimeea, Serghei Aksionov: „După părerea mea, în situația actuală, ar putea fi destul de logic și justificat să anexăm teritoriile fără referendum. În Crimeea a fost un referendum absolut legal care a respectat toate normele legale, dar încă puțini l-au recunoscut. Recunoașterea sau nerecunoașterea de către anumite state nu depinde de modul în care sunt anexate aceste teritorii. Este o chestiune de voință politică”.
Kremlinul nu împărtășește acest punct de vedere, cel puțin nu încă. Șeful blocului politic al Administrației Prezidențiale, Serghei Kiryenko, care este considerat actualul „curator al Donbasului” din partea Kremlinului, ar vrea să-și demonstreze eficacitatea în fața lui Putin prin referendumuri, motiv pentru care insistă să organizeze scrutinul.
Unul dintre interlocutorii Meduza, apropiat de Administrația Prezidențială, descrie astfel comportamentul lui Kirienko: „Trimite periodic semnale, în administrațiile militaro-civile [ale teritoriilor ocupate], că totul este pregătit din punct de vedere tehnic [pentru aderare]. Singura chestiune rămâne accesul la granițele regiunii Donețk – iar asta e sub jurisdicția forțelor de securitate [armatei]. Kirienko nu comandă armata”. >>
