Moscova a dezvăluit miercuri unele detalii ale scutului său spaţial antirachetă, al cărui contur încă rămâne misterios, a doua zi după votul din Congresul american pentru crearea Forţei Spaţiale dorite de preşedintele Donald Trump, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Acest sistem destinat să detecteze din spaţiu lansarea de rachete balistice, traiectoria lor şi zona vizată, a primit numele de „Kupol” („Domul”), potrivit documentelor prezentate miercuri de Statul major rus ataşaţilor militari străini în post la Moscova şi care este vizibil în fotografii postate pe website-ul Ministerului Apărării.
Trei sateliţi de avertizare timpurie „Tundra” au fost deja plasaţi pe orbită ca parte a acestui program în 2015, 2017 şi 2019. Compoziţia completă a „Kupol”, care este echivalentul sistemului american SBIRS (Sistemul spaţial infra-roşu n.r.), nu este cunoscută.
Potrivit lui Valeri Gherassimov, şeful Statului Major rus, satelitul lansat recent pe orbită „a mărit semnificativ capacitatea Rusiei de a detecta lansările de rachete balistice”.
Context
Briefingul de la Ministerul Apărării rus relevă că aceste detalii intervin a doua zi după ce Congresul american a votat o lege bugetară de 738 miliarde de dolari ce creează, aşa cum şi-a dorit Donald Trump, o „Forţă Spaţială”, a şasea ramură a forţele armate americane, plasată sub autoritatea US Air Force.
Rusia, care dispune deja din 2015 de o forţă spaţială” integrată în forţele sale aeriene şi al cărei rol principal este lupta antirachetă, acuză Statele Unite de ani de zile că vor să militarizeze spaţiul, una dintre ultimele sfere de cooperare între cele două puteri rivale.
În 2018, Statele Unite, care suspectează la rândul lor Rusia că încearcă să dezvolte arme spaţiale, s-au declarat alarmate de „comportamentul foarte anormal” al unui satelit rus. Moscova a denunţat „acuzaţii nefondate”.
Moscova se laudă la rândul său că este în fruntea dezvoltării armelor „invincibile” capabile să depăşească scuturile existente, precum rachetele hipersonice Avangard, rachetele intercontinentale Sarmat sau rachetele de croazieră Burevestnik, care ar trebui să aibă o „rază de acţiune nelimitată”.
